Politică

articolul anterior articolul urmator

Ruşinea României: slăbiciuni de primari. Pe cine am votat, în 2012, şi cine a ajuns, de fapt, să ne conducă marile oraşe

100
8 Sep 2015 06:02:50
Autor: Corespondenţi „Adevărul”
De la stânga la dreapta: Darius Vâlcov (Slatina), Romeo Stavarache (Bacău), Radu Mazăre (Constanţa), George Scripcaru (Braşov), Gheorghe Nichita (Iaşi)
De la stânga la dreapta: Darius Vâlcov (Slatina), Romeo Stavarache (Bacău), Radu Mazăre (Constanţa), George Scripcaru (Braşov), Gheorghe Nichita (Iaşi)

Milioane de români şi-au pus speranţele încă o dată, în 2012, în politicienii locali care s-au întrecut în promisiuni pentru a primi voturile de primari. Şi le-au primit. Milioane de români au crezut, atunci, că vor trăi mai bine, că vor scăpa de sărăcie, că oraşele lor vor fi modernizate, că aleşii lor se vor lecui, în sfârşit, de boala cea mai grea a politicii româneşti: corupţia.

Imediat ce s-au văzut în cele mai mari fotolii ale primăriilor, mulţi dintre aleşi au uitat parcă peste noapte de toate promisiunile, dar şi de faptul că sunt plătiţi de români pentru a munci în folosul lor. Edilii locali par să fi început o goană nesfârşită după averi, o horă a hoţiei şi a corupţiei, care s-a lăsat şi în ultimii ani cu sute de dosare penale, trimiteri în judecată, ani grei de puşcărie. Au lăsat în urmă promisiunile din campanii, visele românilor, dar şi instituţii conduse de cine s-a mai găsit. 

”Adevărul” a făcut o ”hartă a ruşinii” cu acei edili a căror preocupare nu a fost să aibă grijă de oraşele în fruntea cărora au fost aleşi, ci să se îmbogăţească. Aveţi, mai jos, o listă, pe judeţe, cu aceşti oameni ajunşi în funcţia de primar. 

IAŞI. Baronul Nichita, îngenuncheat din cauza pasiunii pentru amantă

În timp ce în alte oraşe mari ale României primarii au fost implicaţi în dosare ale DNA urmare a unor şpăgi considerabile, baronul PSD al Iaşiului, Gheorghe Nichita, s-a văzut inculpat în urma unor infracţiuni comise pentru a-şi urmări amanta. Nichita se află în prezent sub control judiciar, având interdicţie de a îşi exercita funcţia de primar.

Primarul-suspendat al Iaşiului este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi la infracţiuni informatice după ce şi-ar fi determinat subordonaţii din cadrul Poliţiei Locale din Iaşi să o urmărească pe amanta sa din Primărie, Adina Samson.

Dosarul penal cu iz de alcov al baronului PSD, unul din numele grele ale partidului, se află în prezent în faza de urmărire penală, procurorii pregătind materialul probatoriu pentru trimiterea în judecată.

Alături de Nichita, care la Iaşi, în toate campaniile electorale, a pozat în familist convins şi un ocrotitor al săracilor, DNA mai cercetează în acest dosar şi doi şefi din cadrul Poliţiei Locale, Liviu Hliboceanu şi Ştefan Avârvarei, dar şi pe fostul şofer personal al edilului de Iaşi, Eugen Chişcă. Ulterior demarării dosarului penal, Nichita, primar la Iaşi din 2003, a fost victima unor dezvăluiri cu tentă tabloidă, în forma unor înregistrării audio prin care se ruga de amanta sa să nu îl părăsească sau a unor imagini ce surprindeau vacanţele de lux pe care le-a realizat alături de amantă. (Ionuţ Benea)

BACĂU. Romeo Stavarache, trimis în judecată în două dosare de corupţie

Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău, a fost ales prima oară de băcăuani în 2004, când l-a detronat pe fostul edil Dumitru Sechelariu. Deşi a venit în primărie cu sloganul „Voi reda Bacăul băcăuanilor“, în cele trei mandate de primar, scandalurile s-au ţinut lanţ. După o lungă perioadă, în care a fost protejat de oamenii din Justiţie, în 2014, Romeo Stavarache a fost trimis în judecată de procurori, pentru fapte de corupţie, în două dosare penale.

El este acuzat luare de mită în valoare de 2,39 milioane de lei, dar şi de tentativă de abuz în funcţie, după ce a alocat un apartament social unui subordonat din primărie.

Deoarece pe 27 iunie 2014 a încălcat măsura controlului judiciar, timp de aproape trei luni a fost ţinut în celulă, apoi în arest la domiciliu iar din primăvara acestui an a fost lăsat liber, în stare de control judiciar. Cât a fost arestat, locul în primărie i-a fost ţinut de un apropiat, Vasile Tescaru, actual viceprimar. Romeo Stavarache a trecut prin mai multe partide după 1989, chiar dacă a fost văzut drept o tănără speranţă a politicii băcăuane. A fost în FSN, PDSR, APR şi PUR, iar după ce a câştigat alegerile din 2004, a trecut în barca liberalilor, cu susţinerea lui Călin Popescu-Tăriceanu. Într-un sondaj recent, în ciuda dosarelor penale, băcăuanii l-ar alege tot pe Romeo Stavarache. (Mircea Merticariu)

NEAMŢ. Gheorghe Ştefan „Pinalti, primarul cu patru dosare penale”

Gheorghe Ştefan, fost primar al municipiului Piatra Neamţ până în martie 2015 (a demisionat pe când era încă în arest preventiv la Rahova), are la activ nu mai puţin patru dosare penale foarte grele. El a fost trimis în judecată de DNA în dosarul Microsoft (acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani). Procurorii susţin că în baza unei înţelegeri cu omul de afaceri Dorin Cocoş, „Pinalti” a pretins şi primit suma de 3.996.360 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra ex-ministrului Gabriel Sandu, în scopul de a asigura firmelor susţinute de denunţători adjudecarea contractului de licenţiere Microsoft din anul 2009.

Ştefan recunoaşte că a intermediat întrevederea dintre Cocoş, Dinu Pescariu, Dinu Mihail şi Florică Claudiu de la Euro Hotel şi că a acceptat propunerea de a se încasa comisioane pentru partid, însă neaga faptul că ar fi primit vreo sumă de bani.
A stat în arest preventiv timp de cinci luni şi jumătate (din 29 octombrie 2014, până pe 15 aprilie 2015). În arest la domiciliu a stat două luni (până pe 15 iunie), acum este sub control judiciar. 
În afara de dosarul amintit, Gheorghe Ştefan este trimis în judecată de DNA în alte două dosare penale: Strong Montaj (acuzat de spălare de bani) şi Giga Tv (acuzat de instigare la trafic de influenţă). De asemenea, este urmărit penal de DNA în dosarul Poşta Română (acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu).

Pinalti, Niro, Cocoş şi Sandu FOTO: Marian Iliescu

A fost ales, în 2012, primar PDL, s-a înscris în PMP pe 8 martie 2014, a devenit independent în octombrie 2014. A avut două mandate pline de primar la Piatra Neamţ (2004-2008, 2008-2012) şi un mandat incomplet (iunie 2012-martie 2015). Primăria Piatra Neamţ este condusă actualmente de Dragoş Chitic (ex-viceprimar, ex-PDL, ex-PMP, ex-independent, în prezent membru PNL), ales pe 7 aprilie 2015 în funcţia de primar interimar al municipiului. (Florin Jbanca)

VASLUI. Baronul „roşu” care a cerşit clemenţa magistraţilor plângând în hohote

Constantin Constantinescu, fost primar PSD al Bârladului timp de un deceniu, a pierdut fotoliul de primul om al oraşului pe 1 martie 2015 la puţin timp după ce a semnat un  acord de vinovăţie cu procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese în formă continuată. 
Pe 12 mai, Judecătoria Bârlad la un an de închisoare cu suspendare şi  60 de zile de muncă în folosul comunităţii şi o serie de pedepse accesorii: perioadă de încercare de trei ani, interval în care nu are voie să deţină funcţii publice, nici să candideze ori să fie ales.

Soluţia pronunţată a fost atacată cu recurs, inculpatul solicitând să fie aplicată legea mai favorabilă, respectiv pedeapsa prevăzută de vechiul Cod Penal pentru infracţiunea comisă. Curtea de Apel Iaşi a stabilit termenul de judecare a recursului pe 22 septembrie.
Constantinescu a plâns în hohote în faţa magistraţilor bârlădeni care l-au condamnat a vinovăţiei încheiat cu procurorii. În pleadoaria ţinută în faţa judecătorului, fostul edil a folosit aproximativ acelaşi slogan ca în campania electorală din 2012 când a fost ales pentru al treilea mandat consecutiv pe listele PSD. „Iubesc  Bârladul”, a spus acesta, folosind dragostea de oraş drept scuză faţă de magistraţi. După ce Constastantinescu şi-a dat demisia a fost numit primar interimar Marin Bunea (PSD). (Sabina Ghiorghe)

BUZĂU. Primarul Boşcodeală, probleme cu procurorii DNA

Procurorii DNA i-au întocmit primarului municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, două dosare penale pentru abuz în serviciu. În primul, aşa-numitul dosar ”Gloria”, edilul a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, decizia fiind atacată la Curtea de Apel, iar în cel de-al doilea, ”Orizont”, este pe rol la Tribunalul Dâmboviţa.

În iulie 2013, Constantin Boşcodeală a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, fiind acuzat, printre altele că ar fi dat ilegal din bugetul local peste 1,6 milioane de lei Asociaţiei Sportive Fotbal Club Gloria Buzău.
Potrivit procurorilor, în perioada 2002 - 2008, Boşcodeală a acordat unor asociaţii sportive, persoane juridice non-profit, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local şi le-a asigurat folosinţa gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău, beneficiarii finali ai acestor sume şi ai dreptului de a folosi complexul sportiv find societăţi comerciale aflate în diverse raporturi juridice cu asociaţiile sportive.
La începutul acestui an, Boşcodeală a fost condamnat de Judecătoria Braşov la 5 ani de închisoare cu executare, fără ca decizia să fie definitivă. Hotărârea a fost atacată, judecarea apelului urmând să fie reluată în această toamnă.

Între timp, a început la tribunalul Dâmboviţa judecarea edilului Buzăului în dosarul "Orizont", unde este acuzat de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Boşcodeală a fost trimis în judecată în stare de libertate de către DNA, sub acuzaţia de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, într-un dosar ce vizează trecerea ilegală a unei teren din domeniul public al statului în cel privat.

Constantin Boşcodeală este la al cincilea mandat de primar al municipiului Buzău, iar din 2010 este liderul organizaţiei judeţene PSD Buzău.
El este primar din 1996. Boşcodeală s-a născut în 1961, este absolvent al Institutului Politehnic Bucureşti - Facultatea de Transporturi, are mai multe studii postuniversitare în administraţie publică, fiind doctor în management - administraţie publică. De-a lungul timpului a fost membru PDL, ulterior membru APR, iar în prezent este preşedinte al PSD Buzău. (Iulian Bunilă) 

OLT. Primarii care au făcut Slatina de ruşine: Darius Vâlcov şi Minel Prina

Ultimii doi primari ai oraşului Slatina - Darius Vâlcov şi Minel Prina - sunt acum în vizorul DNA, fiind acuzaţi de săvârşirea unor fapte grave de corupţie în timpul cât au ocupat funcţia de demnitar. Vâlcov a fost acuzat, în plus, şi de fapte similar de corupţie cât a ocupat funcţia de ministru al Finanţelor în Guvernul Ponta IV. Anchetatorii DNA susţin că au dovezi că cei doi foşti edili ai Slatinei şi-au însuşit sume imense de pe urma licitaţiilor organizate la nivelul primăriei.

Darius Vâlcov (stânga) şi Minel Prina (dreapta) FOTO: Mugurel Manea. FOTO: Adevărul

Minel Prina (42 de ani) este ultimul primar ales al Slatinei, el dându-şi demisia pe 24 iunie într-un mod inedit: o postare video pe pagina personală de pe Facebook. El a ajuns în fruntea urbei printr-o conjuctură mai mult decât favorabilă: intrat în politică în vara 2012 pe listele PSD/USL, devenit consilier local, apoi, imediat, viceprimar. Înainte, Prina a lucrat în cadrul primăriei din 2003, ca inspector la Direcţia Tehnică – apoi director, iar, din 2007, city-manager/administrator public al oraşului. De la jumătatea lunii decembrie 2012, Prina este desemnat să îndeplinească şi atribuţiile aferente funcţiei de primar după ce fostul său superior administrativ (şi bun prieten, n.r.), Darius Vâlcov, aflat atunci la de-al treilea mandat consecutiv de edil (PD/PDL, apoi PSD/USL), a demisionat din funcţie în urma obţinerii unui fotoliu de senator la scrutinul parlamentar de pe 9 decembrie 2012.

Pe 3 februarie 2013 au loc alegeri parţiale la Slatina, unde Minel Prina îşi vede visul cu ochii şi ajunge primar al reşedinţei de judeţ, deşi, culmea, în decembrie 2012, este condamnat de Curtea de Apel Craiova pentru fapte de corupţie pe când era director la Direcţia Tehnică a Primăriei Slatina la o pedeapsă de patru ani cu suspendare - plus doi ani sub supraveghere - aceasta după ce sentinţa iniţială în cazul său pronunţată de Judecătoria Slatina a fost de achitare totală faţă de acuzaţiile de corupţie aduse de anchetatori. Mai exact, Prina a fost acuzat şi găsit vinovat de faptul că, între august 2004 - martie 2006, în calitate de şef serviciu în Primăria Slatina şi, ulterior, director al Direcţiei Tehnice, dar şi preşedinte, respectiv membru al comisiilor de evaluare a ofertelor pentru licitaţii, ar fi profitat de acest aspect şi ar fi atribuit, în mod nelegal şi discreţionar, mai multe contracte de licitaţii publice către anumite firme.

De pe poziţia de primar, Prina şi-a văzut liniştit de treabă, numai că, pe 14 martie, anul acesta, el a fost ridicat şi reţinut pentru 24 de ore de către ofiţerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie sub acuzaţia săvârşirii mai multor fapte de corupţie alături de prietenul său şi fost edil al Slatinei, Darius Vâlcov (senator PSD, ajuns ministru de Finanţe – n.r.), la acel moment aflat şi el după gratii tot pentru fapte de corupţie. Prina era acuzat, mai precis, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

Prina a scăpat de arest şi a fost trecut în arest la domiciliu pentru ca, din 17 iunie, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât că poate fi cercetat în libertate sub control judiciar. Susţinut ”muteşte” de consilierii locali, majoritatea de la PSD şi cu o Opoziţie fantomatică, Prina s-a încăpăţânat să ţină cu dinţii de funcţie doar-doar va scăpa. Nu s-a întâmplat astfel, el fiind ulterior suspendat din funcţie de Prefectura Olt. Abia pe 24 iunie va demisiona. Din luna martie şi până acum, Slatina a avut nu mai puţin de doi primari interimari, ultimul - care e acum în funcţie - Emil Popa (PSD), ales pe 25 iunie după ce predecesorul său, Mihaela Popa, a demisionat subit şi din funcţia de consilier local.

Darius Vâlcov (38 ani) a fost primar al Slatinei pe listele PD/PDL din iunie 2004 şi până la finele lui martie 2012 când, preşedinte al PDL Olt fiind (membru PD din anul 2000, n.r.), a demisionat din partid şi din funcţia de primar pentru ca, după numai o săptămână - pe 2 aprilie 2012, să trecă rapid la PSD, din partea căruia a candidat, iarăşi, la Primăria Slatina în alegerile locale din vara aceluiaşi an. A câştigat lejer un nou mandat de edil al urbei - în iunie 2012 -, dar, din nou, după numai câteva luni, respectiv în decembrie 2012, el a demisionat din nou, de data aceasta ca urmare a faptului că tocmai obţinuse un mandat de senator. Cariera politică a slătineanului Darius Vâlcov a cunoscut o ascensiune bruscă în august 2014, când a fost propus pentru funcţia de ministru delegat al Finanţelor.

În decembrie 2014, Vâlcov a fost confirmat ca ministru al Finanţelor în Guvernul “Ponta IV”. Înainte să ajungă pentru prima dată alături de Victor Ponta, Vâlcov a fost preşedinte al Comisiei de Administraţie Publică şi Urbanism din Senat, conducând şi Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Pe data de 13 martie a.c., Vâlcov (foto mai sus, cu cătuşe, la ieşirea din sediul DNA) este ridicat direct din studiourile unei televiziuni centrale din Capitală de către procurorii DNA, fiind reţinut iniţial 24 de ore sub acuzaţia săvârşirii mai multor fapte de corupţie pe vremea când fusese primar al Slatinei. Se alege cu mandat de reţinere pe 30 de zile, el rămânând încarcerat în final abia pe 23 iunie, din acel moment fiind cercetat sub control judiciar. Vâlcov are, în prezent, trei dosare la DNA, şi un al patrulea aşteaptă girul judecătorilor de la Tribunalul Olt pentru a fi redeschis. În primul dosar, procurorii DNA l-au trimis în judecată, pe 20 mai a.c., pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile ocupa de acesta.

În acelaşi dosar mai sunt trimişi în judecată Minel Florin Prina (primar ales al municipiului Slatina – urmaş al lui Vâlcov la Primăria Slatina), Lucian Petruş Şuşală (fostul şofer al lui Vâlcov, transformat în om de afaceri, acuzat de complicitate la trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată), plus alţi doi afacerişti din Slatina - Petre Bogdan Timofte şi Constantin Cristian Tomescu (patron SC Cafmin SRL), acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. În acest dosar, potrivit rechizitoriului trimis instanţei, Theodor Berna - administratorul societăţii Tehnologica Radion Bucureşti, i-ar fi cerut în 2009 lui Darius Vâlcov, primar pe atunci al Slatinei, să intervină la factori de decizie de la SC Compania de Apă Olt SA pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective din Slatina, Scorniceşti, Piatra-Olt şi Drăgăneşti-Olt. În schimbul intervenţiei sale, Theodor Berna i-ar fi promis lui Darius Vâlcov că îi dă 20% din valoarea sumelor încasate (fără TVA) din contractele de execuţie a lucrărilor. Societatea Tehnologica Radion a câştigat ulterior licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, fiind semnate contracte cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări, în valoare de 78.201.552,15 lei.

În perioada ianuarie-martie 2011, Vâlcov s-ar fi prezentat periodic la sediul societăţii Tehnologica Radion, unde ar fi primit, de la administratorul acesteia, suma totală de 1,2 milioane de lei, în trei tranşe de câte 400.000 de lei. Potrivit aceleaşi surse, începând cu anul 2011 şi până în prezent, Vâlcov a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează prin interpuşi, obţinând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei. Procurorii au pus sechestru pe 3 lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei. 

Al doilea dosar pe numele lui Darius Vâlcov a fost deschis pe data de 3 iunie, tot pentru trafic de influenţă. Potrivit DNA, în primăvara anului 2014, anterior semnării, în iulie 2014, a unui contract având ca obiect reabilitarea reţelei de apă şi canalizare din două localităţi din judeţul Olt, Darius Vâlcov, fost primar al municipiului Slatina, fost ministru al Finanţelor şi fost senator PSD, i-a cerut unui om de afaceri din Slatina, printr-un intermediar, 10% din valoarea sumelor, fără TVA. Banii urmau să fie încasaţi de societatea comercială reprezentată de omul de afaceri, cel care, de altfel, l-a şi denunţat pe Vâlcov, în urma încheierii contractului cu SC Compania de Apă Olt SA, respectiv 1,7 milioane de lei.

Anchetatorii spun că fostul ministru al Finanţelor ar fi cerut aceşti bani pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul SC Compania de Apă Olt SA astfel încât societatea pe care o reprezenta denunţătorul să încheie acel contract şi să primească banii la timp: “Ulterior, suspectul Vâlcov Darius Bogdan a primit de la omul de afaceri, prin intermediari, suma de suma de 1.700.000 lei, în două tranşe (în luna septembrie 2014 şi în luna februarie 2015)”, potrivit DNA.

Al treilea dosar instrumentat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi făcut public marţi – 23 iunie, aceştia îl acuză pe Darius Vâlcov de faptul că, pe vremea când conducea Slatina (iunie 2004 – decembrie 2012), a profitat de poziţia sa pentru a influenţa licitaţii şi favoriza anumite firme:

”În perioada noiembrie-decembrie 2012, suspectul Vâlcov Darius-Bogdan i-a pretins unui denunţător, administratorul unei societăţi comerciale, suma de 2.500.000 lei, reprezentând un procentaj de aproximativ 10-15% din sumele încasate de societatea denunţătorului de la Primăria Slatina, în baza unui contract semnat anterior, iar în perioada 21 ianuarie 2013 - 13 iunie 2013 a primit, în mai multe tranşe, de la respectiva societate, printr-o firmă intermediară, suma de 2.146.270 lei, în schimbul intervenţiei pe lângă factori de decizie din cadrul Primăriei Slatina astfel încât denunţătorul să nu întâmpine probleme în derularea contractului şi să primească banii la timp pentru lucrările efectuate. Contractul avea ca obiect elaborarea studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice şi execuţia lucrărilor pentru izolarea termică a faţadelor a 131 de blocuri din municipiul Slatina, fiind în valoare de 24.833.258 lei fără TVA”, se arată în rechizitoriul DNA. (Mugurel Manea)

DÂMBOVIŢA. Primarul Târgovişte, Gabriel Boriga, suspendat pentru corupţie

Prefectura Dâmboviţa a emis la data de 19 iunie 2014 ordinul de constatare a încetării mandatului primarului municipiului Târgovişte, Gabriel Boriga (fostul PDL), în urma sentinţei pronunţate de Judecătoria Târgovişte, rămasă definitivă. Primarul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani de închisoare cu suspendare.  
Gabriel Boriga a fost condamnat  la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, în procesul de corupţie privind achiziţia la preţuri supraevaluate a unor echipamente pentru locuri de joacă.

Decizia de suspendare din funcţia de primar a lui Boriga a venit cu o zi înainte de împlinirea a 6 ani de când acesta a preluat mandatul de primar al Târgoviştei.
Potrivit magistraţilor Judecătoriei Târgovişte, în dosarul în care bugetul Consiliului Local Târgovişte a fost prejudiciat cu suma de 399.832,12 lei (aproximativ 100.000 de euro), prin achiziţia supraevaluată de echipamente pentru amenajarea locurilor de joacă, Gheorghe Simoiu, finul primarului Gabriel Boriga, patron al SC Utilex Construct SRL Pucioasa, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. 

În acelaşi dosar, Mihai Olaru, directorul fostei Direcţii de Construcţii din cadrul Primăriei Târgovişte, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, judecătorii hotărând luni să retragă sechestrul pus pe apartamentul primarului Gabriel Boriga.
Boriga este la al doilea mandat de primar, iar în locul său a fost numit interimar Ciprian Prisăcaru (PDL), care, ulterior a fost schimbat din funcţie în urma unei majorităţi favorabile PSD. În prezent, primar interimar este Cristian Stan (PSD). (Ionuţ Dima)

ARGEŞ. Primarul Piteştiului a prejudiciat bugetul local cu 6,3 milioane de euro

Tudor Pendiuc, primarul municipiului Piteşti este trimis în judecată într-un dosar în care este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată. Faptele la care se referă procurorii vizează încheierea, executarea şi prelungirea contractului de asociere în participaţiune între societatea Consiliului Local Piteşti, Publitrans 2000 S.A. şi societăţile comerciale private CNCD şi Girexim Universal S.A, asociere care a prejudiciat bugetului local al Municipiului Piteşti cu 6,3 milioane euro.

Edilul a fost arestat preventiv în toamna anului trecut şi a petrecut 9 luni în arest, timp în care a acuzat probleme grave de sănătate şi a slăbit aproape 20 de kilograme. Din data de 14 august, de când a ieşit din arest pentru a fi cercetat sub control judiciar, şi până la momentul de faţă, Tudor Pendiuc a evitat să spună clar dacă şi pentru când are în vedere întoarcea în funcţia de edil şef. ”Vreau să mă bucur de familie, pentru că lipsesc de atâtea luni de zile. Restul planurilor, mai târziu”, a declarat edilul la întoarcerea sa acasă.

Tudor Pendiuc are voie să comunice cu o singura persoană din dosarul în care a fost trimis în judecată - fiica sa, Emanuela, şi ea cercetată sub control judiciar sub acuzaţii de complicitate la luare de mită şi spălare de bani.
Situaţia la conducerea Primăriei Piteşti este, la acest moment, incertă. Consiliul Local al Municipiului Piteşti s-a reunit în plen, la scurt timp după eliberarea din arest a lui Tudor Pendiuc, într-o şedinţă extraordinară pentru a lua act de încetarea stării de suspendare a primarului Tudor Pendiuc ca urmare a hotărârii prin care Curtea de Apel Bucureşti l-a eliberat pe edil. Din 20 august, Pendiuc este aşteptat să revină la şefia instituţiei şi tot de atunci, edilul se lasă aşteptat.

PRAHOVA. Primarul Ploieştiului arestat la jumătatea primul mandat de edil

Fost jurnalist şi senator, ales pe listele PDL, Iulian Bădescu (41 de ani) a candidat pentru prima dată, în 2012 din partea USL/PSD la fotoliul de primar al Ploieştiului. Bădescu a câştigat la mustaţă funcţia, în faţa lui Andrei Volosevici, fostul edil al municipiului reşedinţă de judeţ, însă nu a apucat să-şi termine mandatul din cauza acuzaţiilor de corupţie.

În martie 2015, Iulian Bădescu a fost reţinut şi ulterior arestat preventiv pentru abuz în serviciu şi luare de mită în dosarul finanţării ilegale, din bugetul oraşului, a echipei de fotbal Petrolul, iar după numai câteva zile a demisionat din funcţia de edil şi din toate funcţiile deţinute în PSD Ploieşti. Ulterior, în acelaşi dosar, a fost acuzat şi de alte fapte de corupţie pe care le-ar fi comis atât în mandatul de primar cât şi anterior alegerii sale în fruntea Primăriei Ploieşti, în mandatul de senator pe care l-a deţinut în perioada 2008-2012, printre care luare de mită şi mituirea alegătorilor.

La sfârşitul lunii iunie 2015, procurorii au deschis un nou dosar de urmărire penală pe numele lui Iulian Bădescu, de luare de mită şi abuz în serviciu. Deputatul Sebastian Ghiţă i-ar oferit mită lui Iulian Bădescu o vilă, în 2013, în schimbul finanţării echipei de baschet Asesoft Ploieşti din banii oraşului.
De la jumătatea lunii august, Iulian Bădescu a fost plasat sub control judiciar. Printre promisiunile sale de campanie s-au numărat celebra pensie municipală şi realizarea unui spital regional de pediatrie, ambele nerealizate. În prezent, interimatul la funcţia de primar al Ploieştiului este asigurat de unul dintre viceprimari, Iulian Teodorescu (PLR). (Dana Mihai)

IALOMIŢA. Alexandru Stoica, primarul care împarte autorizaţii ilegale

Ales în 2012 ca primar al oraşului pe listele Partidului Social Democrat, aflat la primul său mandat, Alexandru Stoica a fost trimis în judecată, anul acesta, de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia sub acuzaţiile de fals intelectual şi instigare la fals intelectual.

Din datele procurorilor reiese faptul că el ar fi emis ilegal o serie de autorizaţii de construcţie, în urma cărora la intrarea în Slobozia a fost ridicată o benzinărie. Implicaţi în aceeaşi anchetă a edilului sunt şi Agripina Costea, secretarul Primăriei Slobozia, Corneliu George Marian, şeful serviciului Urbanism şi Aurelia Esterka, arhitectul şef al Sloboziei. Cei trei funcţionari publici au fost suspendaţi din funcţie, în timp ce primarul Alexandru Stoica este în continuare la cârma oraşului.

El a fost cercetat în stare de libertate, şi nu este prima anchetă în care apare numele lui Alexandru Stoica. În 2013, în urma unei descinderi a procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa, Stoica ar fi fost suspectat de faptul că ar fi folosit o ştampilă pentru a aviza o serie de documente oficiale. (Mădălin Sofronie)

TULCEA. Constantin Hogea, primarul corupt de la poarta Deltei

Constantin Hogea a condus Primăria Tulcea din 2004 până în luna mai când a fost reţinut de procurorii DNA fiind acuzat de luare de mită. Conform actului de inculpare, fostul edil este acuzat că a emis autorizaţia de construire a unui bloc lângă obiective cu regim special, fără a se fi obţinut avizele prealabile, primarul primind în 2009 un apartament cu trei camere.

Pentru a disimula primirea apartamentului respectiv şi pentru a crea aparenţa că imobilul intră în mod legal în proprietatea primarului, la aceeaşi dată, fiica şi soţia sa au încheiat cu un om de afaceri un contract de vânzare-cumpărare, în care au atestat în mod mincinos faptul că locuinţa fusese achitată anterior. Alături de el vor răspunde în faţa justiţiei soţia şi fiica sa, alături de arhitectul-şef şi secretarul Primăriei Tulcea.

Constantin Hogea a intrat în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate pentru neconcordanţe în ceea ce priveşte declaraţia sa de avere depusă la alegerile locale din luna iunie 2012 şi veniturile realizate.

În luna ianuarie 2009, respectiv ianuarie 2011, Constantin Hogea a dobândit împreună cu soţia sa un imobil în Tulcea şi un spaţiu de producţie pentru suma totală de 328.770,55 lei. În momentul efectuării tranzacţiilor imobiliare, cei doi nu aveau în conturi sumele necesare pentru aceste tranzacţii. Constantin Hogea a obţinut consecutiv trei mandate de primar, stabilind un record în administraţia publică locală din Tulcea, fiind propulsat de fostul PDL, fiind preşedintele Organizaţiei Municipale PDL din 2005. Din luna iulie, fostul primar al oraşului Tulcea a fost plasat în arest la domiciliu. Atribuţiile de primar ale oraşului Tulcea au fost preluate de Stere Şacu, fost viceprimar al localităţii. Constantin Hogea a fost suspendat din funcţia deţinută prin ordin de prefect. (Mariana Iancu)

CONSTANŢA. Radu Mazăre, primarul cu mai multe dosare de corupţie

Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a ”abdicat” de la conducerea oraşului pe 22 mai, după 15 ani de domnie. Totodată, el şi-a dat demisia din orice funcţie deţinută în PSD, partidul pe care nu l-a trădat în tot acest timp. El era la conducerea filialei PSD Constanţa din noiembrie 2004, moment în care a şi intrat în PSD.
Prima problemă reală a lui Radu Mazăre a început în 2008, când procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a 37 persoane, inclusiv Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, pentru restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleza. Prejudiciul este de 114 milioane euro. Dosarul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La 8 aprilie 2014 a fost reţinut pentru prima data pentru luare de mită de la un afacerist israelian care a coordonat construirea cartierului social Henri Coandă. Banii, 175.000 de euro, au fost ascunşi prin conturi nedeclarate din Israel.

În dosarul care i-a pus capac, Mazăre este acuzat de corupţie, fiind acuzat de procurorii DNA că a luat mită nouă milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obţinerea de autorizaţii cu ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky, cu care este prieten de-o viaţă.

Fostul primar al Constanţei a stat în arest în perioada 3 aprilie – 24 iunie, data de la care a dispărut din viaţa publică. El a câştigat ultimele alegeri locale din 2012 bazându-se în principal pe votul pensionarilor care primeau lunar un pachet cu ajutoare. Pentru a câştiga popularitate, Mazăre a inventat carnavalul din Mamaia, pe care l-a condus din vârful carelor alegorice. În prezent, Radu Mazăre este sub control judiciar. Funcţia de primar interimar este deţinută de Decebal Făgădău, fostul viceprimar al Constanţei. (Mariana Iancu)

HUNEDOARA. Cornel Resmeriţă, primarul din Lupeni, arestat şi anchetat pentru prejudicii de 2,5 milioane de lei, în Dosarul „Gala Bute”

Cornele Resmeriţă se află la al treilea mandat de primar al municipiului Lupeni din Valea Jiului. A candidat de fiecare dată din partea PSD şi a obţinut funcţia de primar la diferenţa mari faţă de contracandidaţii săi.
La începutul lunii februarie 2015, Cornel Resmeriţă a fost trimis în arest preventiv în dosarul „Gala Bute”, în care este acuzat de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru alţii. Potrivit anchetatorilor, „la data de 11 noiembrie 2011, municipiul Lupeni a atribuit societăţii Termogaz Company un contract în valoare de 10.896.359,11 lei, finanţat cu fonduri ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, având ca obiect actualizarea proiectului tehnic şi executarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică a Staţiunii turistice Straja.

Inculpatul Cornel Resmeriţă, primarul municipiului Lupeni, împreună cu şeful biroului de achiziţii şi investiţii al primăriei, a atribuit contractul fără licitaţie publică, ilegal. Cei doi au supraevaluat, cu intenţie, valoarea contractului, deşi cunoşteau că valoarea reală a lucrărilor era de 8.318.490 lei, aşa cum rezulta din proiectul tehnic pe care Primăria Lupeni îl realizase anterior. Diferenţa de 2.577.869,11 lei reprezintă prejudiciu pentru persoana vătămată municipiul Lupeni.

Cea mai mare parte a preţului - 8.100.000 lei - a fost achitată la data de 21 decembrie 2011, folosind fonduri alocate de M.D.R.T. în regim de urgenţă, iar 3 milioane lei din această sumă obţinută a fost transferată către S.C. Europlus Computers S.R.L., pentru acoperirea unui credit bancar contractat pentru organizarea unei “Galei Bute”. Diferenţa până la valoarea integrală a contractului a fost achitată în mai multe tranşe până la data de 19 septembrie 2013”, se arăta în referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În februarie, primarul din Lupeni a fost ridicat de procurorii DNA la aproape trei ani de la comiterea infracţiunilor de care a fost acuzat. Cornel Resmeriţă a fost cercetat în stare de arest la domiciliu până la sfâşitul lunii mai, apoi i-a fost instituită măsura controlului judiciar. La începutul lunii august, a fost eliberat de sub control judiciar şi s-a putut întoarce în funcţia de primar, de pe care a fost suspendat timp de aproape şase luni.
Primarul Cornel Resmeriţă este unul dintre cei mai bogaţi edili din judeţul Hunedoara, deşi conduce una dintre cele mai îndatorte administraţii locale. (Daniel Guţă)

BRAŞOV. Primarul Braşovului cercetat pentru abuz şi luare de mită 

Potrivit anchetatorilor George Scripcaru şi doi oameni de afaceri, Mihai David şi Simona Costan, patronii firmei BEPCO, sunt acuzaţi că au falimentat societatea de termoficare a Braşovului pentru a favoriza firma privată. Primarul Braşovului, George Scripcaru este acuzat de abuz în serviciu şi luare mită. Practic compania BEPCO a fost înfiinţată în 2009 pentru a prelua activele şi licenţele CET în vedearea producerii de energie, dar fără a prelua şi reţeaua de distribuţie care înregistra pierderi masive.Potrivit procurorilor, în perioada 2010-2011 reprezentanţii SC CET SA şi TETKRON SRL, societăţi având ca unic asociat Municipiul Braşov, au încheiat cu BEPCO SRL contracte de vânzare cumpărare sau prestări servicii cu încălcarea normelor legale. Prejudiciul în acest dosar este de 18.238.220 lei.

Primarul Braşovului a fost reţinut 24 de ore la finele lunii iunie, dar nu a fost arestat. El este cercetat sub control judiciar, dar magistraţii nu i-au interzis să îşi exercite funcţia de primar, astfel că nu a fost suspendat. În motivarea respingerii arestării judecătorii au considerat că nu există probe care să arată că primarul George Scripcaru ar putea influenţa sau intimida martorii din dosar sau că ar avea vreo intenţie să ascundă probe sau să obstrucţioneze ancheta.

George Scripcaru (49 ani) a intrat în politică în 1992 în Partidul Democrat, iar ulterior a activat în Partidul Democrat Liberal. A fost consilier local, viceprimar în perioada 2000-2004, iar din 2004 este primarul Braşovului. Este la al treilea mandat. A câştigat de fiecare dată detaşat. Nu a avut un slogan anume, dar a fost mereu văzut ca primarul care face, primarul gospodar. Acum face parte din PNL şi a fost şi vicepreşedinte la nivel naţional al liberalilor. Este suspendat din această funcţie din cauza dosarului penal. Este profesor de educaţie fizică. (Simona Suciu). 

ALBA. Primarul oraşului Teiuş, cercetet pentru conflict de interese după ce a încheiat 10 contracte cu firma proprie

Primarul oraşului Teiuş din judeţul Alba, Mirel Vasile Hălălai (PSD), a fost declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate şi este acuzat de conflict de interese în materie penală. Primarul a semnat 10 contracte cu firma la care a fost asociat şi administrator. ANI a sesizat, în iunie 2015, Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud pentru efectuarea de cercetări. Primarul a contestat la Curtea de Apel raportul ANI, iar dosarul se află în procedura preliminară.

Astfel, în perioada exercitării mandatului de primar, Mirel Hălălai a încheiat un număr de 10 contracte şi un act adiţional cu S.C. Dami Prod S.R.L., societate comercială în cadrul căreia acesta a deţinut calitatea de asociat (în perioada 23 noiembrie 1994 - 10 iulie 2012), precum şi funcţiile de director general şi administrator (în perioada 13 ianuarie 2010 - 25 iunie 2012), iar soţia sa deţine funcţia de contabil începând cu data de 10 martie 2009. În baza contractelor şi a actului adiţional, Primăria Oraşului Teiuş a efectuat plăţi către S.C. Dami Prod S.R.L., în valoare de 105.913 lei.

Relaţiile dintre primar şi firma acestuia au fost descoperite şi de Curtea de Conturi. Potrivit raportului făcut public de Curtea de Conturi cu privire la activitatea din 2013, Primăria Teiuş a realizat cheltuieli ilegale de 224.000 de lei. Banii au fost plătiţi către patru firme, la care existau interese printre reprezentanţii administraţiei locale. Astfel, primarul Mirel Hălălai a fost asociat la una dintre ele, arhitectul şef este încă asociat la alta, iar în cazul consilierilor locali, unul este director economic, iar celălalt asociat, la altă firmă. Potrivit Camerei de Conturi, Primăria Teiuş a achitat către SC Dami Prod SRL (tâmplărie şi dulgherie – n.r.), contravaloarea unor achiziţii de bunuri, de lucrări şi prestări de servicii. Mirel Hălălai este la pirmul mandat de primar al oraşului Teiuş, anterior anului 2012 fiind consilier local. Aceste este şi preşedintele organizaţiei PSD Teiuş. (Dorin Ţimonea)

MARAMUREŞ. Ce acuzaţii li se aduc primarilor din Baia Mare

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş (UNPR), este în vizorul procurorilor din 2013, potrivit DNA Cluj. Faptele pentru care este cercetat sunt, potrivit comunicatului de presă dat de DNA în 2013, luare de mită în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia pe care o îndeplineşte. Mai precis, se precizează în comunicat, în cursul anilor 2011 – 2013, primarul a pretins şi primit sume de bani cu titlu de foloase necuvenite de la reprezentanţii a cinci societăţi comerciale, pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu şi pentru a favoriza aceste societăţi comerciale în procedurile de achiziţie publică organizate de Primăria Baia Mare.

De asemenea, în perioada februarie - mai 2013, a efectuat operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia pe care o deţine. Concret, în cursul lunii mai 2013, în scopul achiziţionării unei licenţe pentru un post de televiziune, el a făcut demersuri pentru modificarea acţionariatului celor două firme astfel încât apropiaţii săi să devină acţionari şi/sau administratori ai acestor societăţi comerciale.

Cătălin Cherecheş a fost ales în 2012 cu un procent covârşitor de peste 86%, fiind la cel de-al doilea său mandat, după unul scurt, de doar un an, pe listele USL, după arestarea lui Anghel. După ce a fost pembru PSD, el a activat în PNL, iar din 2013, printr-un comunicat de presă îşi anunţa apartenenţa la UNPR.

Colaj primari Maramureş - de la stânga la dreapta: fostul primar al oraşului Baia Mare, Cristian Anghel, actualul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, primarul oraşului Sighetu Marmaţiei FOTO: Facebook

Şi fostul primar al municipiului, Cristian Anghel (PNL), a făcut 10 luni de închisoare din cei doi ani şi jumătate, la cât a fost condamnat pentru abuz în serviciu. El a fost condamnat în 2010, după 17 ani de mandat (cinci la număr) şi eliberat condiţionat la începutul anului 2011. Judecătorii care au dat sentinţa au luat în considerare un prejudiciu de 394.000 de euro, produs în urma cumpărării unui imobil de locuinţe sociale la un preţ supraevaluat. Cu excepţia primului mandat când a candidat ca independent, el a fost pe listele Partidului Naţional Liberal, unde activează şi acum. Nici primarul de la Sighetu Marmaţiei, Ovidiu Nemeş (PNL), nu se scaldă în ape mai limpezi. Acesta a fost trimis în judecată anul trecut, pentru abuz în serviciu.

SĂLAJ. 2015 – anul în care i s-a spart ulciorul primarului din Jibou

Eugen Bălănean, considerat un pilon de bază al PSD Sălaj, şi-a încheiat în pripă, înainte de termen, cel de-al treilea mandat de primar al oraşului Jibou. La începutul lunii mai 2015, fostul coleg de partid Ionel Ciunt, devenit între timp prefect ”apolitic”, a semnat ordinul de încetare înainte de termen a mandatului lui Bălănean după ce o hotărâre de condamnare a edilului la închisoare cu suspendare pentru conflict de interese a rămas definitivă. El fusese trimis în judecată în 5 martie 2014 de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj sub acuzaţia de conflict de interese.

Potrivit precizărilor primite, în momentul trimiterii în judecată, chiar de la cel vizat, acuzaţia procurorilor se referă la atribuirea de către Primăria Jibou a contractelor de furnizare a cornurilor pentru elevi unei brutării din oraş la care fiul primarului este acţionar. Bălănean a contestat ordinul, cererea de suspendare a actului urmând să fie judecată de instanţa de contencios administrativ (Tribunalul Sălaj) în 11 septembrie 2015. Între timp, atribuţiile sale la Primăria oraşului Jibou au fost preluate de viceprimarul Ana Indreieş (PSD).
La nici o săptămână după ordinul prefectului, primarul revocat din funcţie a fost reţinut şi propus spre arestare preventivă, de această dată în cadrul unui dosar instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Anchetatorii îl acuză pe Bălănean de săvârşirea a cinci infracţiuni în legătură cu un teren de 28 de hectare în localitatea Cuceu, intrat în proprietatea uneia dintre firmele lui Bălănean, şi pentru care, în 2014, acesta, în calitate de primar, ar fi plătit din banii primăriei documentaţia de intabulare. Mai mult, procurorii spun că edilul ar fi încercat să îşi finanţeze din bugetul local şi un drum până la proprietatea respectivă. El a fost reţinut pentru 24 de ore în acest dosar în 11 mai şi dus în faţa instanţei cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, magistraţii decizând, însă, că el poate fi cercetat în arest la domiciliu. A rămas în arest la domiciliu până la sfârşitul lunii iunie, când măsura preventivă a fost înlocuită cu controlul judiciar. Procurorii nu au finalizat, încă, rechizitoriul în acest dosar. (Alina Pop)

Mai puteţi citi:

EXCLUSIV Sorin Oprescu, reţinut: cum funcţiona piramida şpăgilor în Primăria Capitalei. Surse: Erau funcţionari care cereau şpagă în numele directorilor

Sorin Oprescu a fost reţinut. Primarul cu cei mai mulţi bani publici pe mână: Mie nu mi-e frică de nimeni, de ce să-mi fie dacă sunt curat?

Oprescu, reţinut de DNA. Ponta îl gira pe primarul Capitalei: Merg pe mâna lui Sorin Oprescu. Mereu am mers. Şi el m-a sprijinit pe mine
 
 
 
Sorin Oprescu, reţinut de DNA. Nicuşor Dan: O zi memorabilă. Analist politic: Candidaţii din afara sistemului au o altă perspectivă la alegerile din 2016
 
STENOGRAME Vanghelie, trimis în judecată pentru 25 de fapte de corupţie. Cum a fost dijmuit săracul sector bogat din Capitală
 
Marian Vanghelie, urmărit penal pentru 23 de fapte de corupţie
 
Consilierul personal al primarului Sorin Oprescu, trimis în judecată pentru trafic de influenţă
 
Mădălin Dumitru, fost director în cadrul Primăriei Capitalei, arestat preventiv
 
Motivare ICCJ: Controlul judiciar pentru Chiliman, Moisescu şi Costescu, suficient raportat la probele DNA
 
Funcţionar al Primăriei Capitalei, prins în flagrant cu o şpagă de 40.000 de euro
 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

100 Comentarii

Iris IRIS
8.09.2015, 06:13:19

Armatei ii revine sarcina de a prelua conducerea statala. Ca astazi 95% din primari sunt la puscarie asta este consecinta conducerii urmasilor imigrantilor de la sate din anii 60 care au sosit la orase si cu ajutorul comunistilor au preluat conducerea in statul romanesc. Numai armata mai poate salva Patria ! Patria si armata, armata si Patria - este tot ce ne-a mai ramas ! Ofiteri ai armatei Romaniei nu tradti juramantul pe care l-ati semnat. Ofiteri ai armatei Romaniei eliberati Patria de banditi si de straini.

-14 (26 voturi)
Crina Mate
8.09.2015, 06:33:43

Vrei ca Romania sa fie condusa de "cinstitul" Oprea ?? Sper ca faci o gluma matinala...Foarte proasta , de altfel !!

+22 (28 voturi)
Crina Mate
8.09.2015, 06:46:44

Pe cine am votat in 2012 ?? Pe reprezentantii USL !! Romanii s-au dus ca oile , manate de magarul Voiculescu, prin vocea Antena3, sa-l pedepseasca pe Basescu pentru ca a taiat salarii, pensii, a inchis spitale...bla...bla..bla...Nimeni nu a stat sa anlizeze pe cine voteaza...Trebuia doar sa fie uselist...USL-ul era doar marele "salvator" !! Romanul razbunator a ales o viata de mizerie de 4 ani sub conducerea hotilor dovediti ca sa se razbune pe presupusii hoti pedelisti !! ,,,Dar cum spune inteleapta vorba romaneasca..."Capul face, fundul trage "...Acum sa traga romanul !!

+17 (25 voturi)
Utilizator Adevărul
8.09.2015, 08:07:22

Comentariu considerat abuziv.

valeriu topala
8.09.2015, 08:19:10

ce sa votam?numai jarfi la drumul mare...

+6 (8 voturi)

Vezi toate comentariile (100)

Modifică Setările