Să nu uităm, golanilor, niciodată! Ei vor doar linişte! S-a înţeles?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Fraţi mineri, mă adresez dumneavoastră de astă-dată, mulţumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care l-aţi dat la chemarea noastră. Delegaţia de mineri, în frunte cu domnul Cozma, se va deplasa spre Piaţa Universităţii, pe care vrem s-o reocupaţi dumneavoastră!“.

E dis-de-dimineaţă. E vară cu sânge. Şi miile de ortaci răcnesc de fericire la vorbele democratului şcolit în cele mai sinistre laboratoare de fabricat criminali de la Moscova. Minerii nu gândesc! Minerii bat, şi bat, şi bat! Zdrobesc capete! Împart răngi! Aruncă pumni şi pumni în trupurile golanilor din Piaţă! Îi învaţă ei minte să mai gândească! Să se mai dea drept intelectuali!

E dis-de-dimineaţă. E iarnă. Şi tot cu sânge. Încă n-a curs. S-a înţepenit pe alte bâte. Pe bâte de jandarmi. Se cere linişte! Se aruncă vorbe aiurea de pe la microfoane. Uneltele de scormonit pământul intră-n Pungeşti. Nici urmă de lumină. Nici urmă de pace. Apărătorii ţării sunt cu EI. Au ordin de la Centru. Să facă linişte! Linişte! S-a înţeles?

„Aşa cum aţi văzut, de astă dată avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste, grupuri organizate de elemente incitante, multe dintre ele drogate. Să instaurăm o democraţie veritabilă, responsabilă în faţa poporului. Tocmai acum, aceste elemente au încercat să submineze viaţa noastră democratică“.

Începe şi măcelul. Ortacii sunt mânaţi în luptă numai de securişti. Sunt duşi înspre golani. Înspre fasciştii cei nenorociţi din mintea democratului şcolit la Moscova. Sunt instruiţi unde să bată. Ortacii ştiu doar cum să dea! Televiziunea, ah!, televiziunea liberă e tot cu EI. Iar noi privim! Înţepeniţi de teamă! Înţepeniţi de griji! Înţepeniţi şi de prostie! Noi vrem democraţie! EI vor doar linişte! S-a înţeles? 

Ţăranii ies bezmetici din corturile de pe deal. Amărâtele alea de corturi botezate pompos „tabără de rezistenţă“. Blochează drum. Blochează uliţe. Îşi urlă amarul. Amarul adunat în zeci şi zeci de ani de foame, de sărăcie, de neştiinţă, de umilire, de-ngenunchere în faţa unei ţări întregi care n-a auzit niciodată de ei. A unei ţări căreia nu i-a păsat niciodată de ei. Îşi urlă durerea care, acum, e-n formă de pământ.

„Vă mulţumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce aţi demonstrat şi în aceste zile: că sunteţi o forţă puternică, cu o înaltă disciplină civică muncitorească, oameni de nădejde şi la bine, dar mai ales la greu“. Ortacii sunt eroi. Lor li se mulţumeşte cu aceleaşi cuvinte învăţate din manualele criminalilor de la Moscova. Morţii se numără prin Piaţă. Golanii-s schilodiţi. Îs învăţaţi să n-o mai facă pe-a intelectualii.

Ţăranii nu se lasă! Iau bâte peste ţeste. Ciomege pe spinare. Mai dau şi ei. Cât pot şi cu ce pot. Jandarmii nu-s cu ei! Nimeni nu e cu ei. Sunt masă de manevră pentru nişte activişti vânduţi, pentru nişte politicieni şi mai vânduţi, pentru nişte visători uitaţi aiurea prin capitalism, pentru nişte giganţi conduşi numai de bani. Ţăranii au greşit şi vor plăti! Sărmanii ăştia, bătuţi parcă de cele mai grele blesteme ale omenirii, vor plăti cu banii pe care nu i-au avut niciodată, cu libertatea pe care nu au avut-o niciodată. EI vor doar linişte! S-a înţeles?

„Vă rog să transmiteţi salutările noastre călduroase tuturor colegilor dumneavoastră de muncă, pentru că ştiu că toţi au fost cu sufletul alături de noi! Să ne vedem cu bine!“. Iar EI nu vor plăti! S-a înţeles? 
            

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite