Salvaţi de război în România: clienţi ai puterii, plagiatori şi corupţi

PSD şi PNL fac praf justiţia de dragul amicilor politici

În spatele zgomotului de arme şi al refugiaţilor nevoiţi să fugă din faţa bombardamentelor, liderii statului român refac jocurile juridice în funcţie de propriile interese.

Românii devin şi ei victime ale speranţelor înşelate, victime ale monstruoasei coaliţii care bate în cuie contrareforma începută de Liviu Dragnea în 2017.

Preşedintele, ministrul Justiţiei şi oamenii lor nu au conştiinţa vinovăţiei, dar ei au pregătit terenul, au acceptat compromisurile şi au semnat actele care aruncă în derizoriu dreptatea din România. Pentru ei, cel mai mult contează pârtiile care duc spre injustiţie, capacitatea sistemului de a-i salva pe oamenii lor, indiferent cât de mult s-au mânjit. Cel mai important era să păstreze spiritul Secţiei Speciale (Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie - SIIJ), în aşa fel încât magistraţii fricoşi să răspundă la comenzi şi să nu fie ameninţaţi cu anchete, iar cei curajoşi să poată fi executaţi rapid. Practic, noua lege prin care se desfiinţează SIIJ păstrează toate aceste calităţi, iar preşedintele Klaus Iohannis s-a grăbit să o promulge cu toate că nu respectă niciuna dintre sugestiile şi solicitările făcute de Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) sau de Comisia de la Veneţia. Principala recomandare era ca infracţiunile procurorilor şi judecătorilor să fie anchetate de parchete specializate, cum ar fi, spre exemplu, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Într-o argumentaţie mai lungă, un magistrat cu mare experienţă îi explica lui Liviu Avram în Adevărul, printre altele, de ce procurorul de la DNA face diferenţa: „Un procuror este judecat după volumul de activitate, calitatea si tipul soluţiilor. La DNA, procurorul e interesat să prindă un magistrat corupt, că e în fişa postului. La Parchetele obişnuite, procurorul poate face «puncte» şi cu multe alte categorii de infracţiuni şi persoane. Nu trebuie să se certe cu toţi colegii anchetând un magistrat, ridicându-şi în cap toată tagma şi devenind un paria printre ei. Puţini ştiu, de exemplu, că procurorii DNA din teritoriu duc o viaţă foarte izolată, nimeni nu vorbeşte cu ei, sunt stigmatizaţi de toata lumea. Ei, vreau să văd procurorul de la Parchetul Curţii de Apel care îşi va da peste cap viaţa lui tihnită”.

Nimeni de la vârful puterii nu-şi mai doreşte însă magistraţi puternici, politicieni în cătuşe în fiecare seară la televizor şi anchete dure care să ducă până în miezul sistemelor de forţă. Detractorii au numit perioada de glorie a DNA Republica procurorilor, iar PSD a demolat în viteză tot eşafodajul în 2017 când a avut majoritatea în parlament. Liberalii şi preşedintele au deplâns public atunci masacrul justiţiei, dar acum se bucură pe faţă că pot păstra, chiar dacă sub alte nume, ceea ce a legalizat Dragnea atunci.

Degradarea Justiţiei se face în trepte 

Imediat după formarea marii coaliţii PSD-PNL-UDMR, a fost acceptată la şefia Comisiei juridice din Camera Deputaţilor Laura Vicol Ciorbă, cunoscută avocată a infractorilor periculoşi, cu relaţii complicate din lumea interlopă, consemnate şi în rechizitorii.

Din această poziţie a făcut cărţile pentru judecătorul care urmează să reprezinte România la CEDO. Avocata face parte din cercul clientelar al social-democraţilor din Craiova, în vreme ce ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi cel de Externe, Bogdan Aurescu, au preferinţe ceva mai elevate. Cei doi au cerut prelungirea mandatelor judecătorilor români la Tribunalul Uniunii Europene cu încă 6 ani, „contrar uzanţei şi fără a organiza concurs pentru ocuparea acestor posturi”, potrivit Press Hub: în discuţie se află judecătoarea Mirela Stancu, propusă în primul ei mandat de fostul ministru PSD al Justiţiei, Tudorel Toader, şi Ion Gâlea, diplomat de carieră, care nu a fost nicio zi judecător, dar care s-ar afla în relaţii amicale cu ministrul de Externe.

Parlamentul încearcă, pe de altă parte, să-i scoată basma curată pe plagiatori, cei care şi-au dat masterate şi doctorate pe bandă rulantă folosind metoda copy-paste. Există deja mai multe încercări de camuflare a unei amnistii a plagiatorilor în diferite proiecte de lege, unul dintre ele într-o lege despre pensiile profesorilor. Acest entuziasm nu are neapărat legătură cu acuzaţia adusă premierului Nicolae Ciucă, suspectat că şi-a plagiat o parte importantă din teza de doctorat. Premierul conduce de fapt un guvern plin de miniştri care au titluri de doctori.

Profitând de faptul că majoritatea oamenilor sunt preocupaţi de nenorocirile războiului, liderii ţării strivesc justiţia de dragul amicilor politici sau, poate, sub presiunea lor.  

Sabina Fati - Deutsche Welle