Scena politică după primul tur al alegerilor prezidenţiale

Rezultatele alegerilor prezidenţiale, după primul tur, fiind deja clare, putem încerca câteva explicaţii şi o fotografie a scenei politice actuale. Datele esenţiale sunt că preşedintele Iohannis îşi reconfirmă sprijinul masiv de care se bucură din partea alegătorilor români, că PSD este în cădere liberă, a câştigat doar în 10 judeţe, iar USR-PLUS caută explicaţii pentru pierderea  unei treimi dintre alegătorii de la europarlamentare.

Preşedintele Iohannis

După scoaterea PSD de la guvernare, Klaus Iohannis îşi vede confirmată opţiunea prin votul masiv obţinut în primul tur de la prezidenţiale: 37,79% (3,472,843 voturi). Pentru turul al doilea nu are emoţii. Cum alegătorii USR-PLUS, PMP, UDMR, o parte dintre alegătorii lui Mircea Diaconu vor vota Klaus Iohannis, doar scorul final este o necunoscută. Probabil 70%-30%. Prezenţa la vot în turul al doilea pare a fi o problemă, mulţi alegătorii îşi spun, probabil, că oricum jocurile sunt făcute, nu merită deplasarea la secţiile de votare. Să sperăm că nu am dreptate, şi că prezenţa va fi cel puţin la nivelul celei din primul tur. Iohannis refuză o dezbatere televizată cu Viorica Dăncilă, şi bine face. Ar fi un circ ieftin, în care Dăncilă ar turui despre rezultatele „magnifice” ale guvernării sale, cu cifre bombastice, iar Iohannis ar pierde timpul dezbaterii pentru a-i demonta afirmaţiile. În plus, ar şi legitima-o intelectual, acceptând o dezbatere între două persoane cu experienţă şi cultură atât de diferite. Cum spuneam şi altă dată,  electoratul român nu-şi poate permite să piardă experienţa câştigată de un preşedinte în primul mandat. Este şi motivul pentru care majoritatea preşedinţilor din lume au avut câte două mandate.

PSD

Rezultatul recentelor alegeri vorbeşte de la sine. Doar în 10 judeţe a câştigat alegerile, majoritatea în Oltenia, cunoscută ca „roşie”. Iar din Moldova, tradiţional susţinătoare a PSD, doar un singur judeţ a mai sprijinit candidatul PSD: Botoşani.

Rezultatul votului s-a decis când Viorica Dăncilă a pierdut guvernarea, adică accesul la banii bugetului şi la bazinul de funcţii publice. Ce interes ar mai fi avut „nobilii” locali ai PSD să-şi susţină candidatul, care oricum nu avea şanse să ajungă preşedinte? Chiar şi accederea în turul al doilea era problematică. Aşa se explică cum judeţe, altă dată „roşii”, n-au mişcat un deget în susţinerea şefei PSD: Vrancea, Vaslui, Neamţ, Bacău, Constanţa, Tulcea. Probabil,  nici activul de partid din aceste judeţe n-a mai acţionat ca altă dată. Iar faptul că numărul alegătorilor din rural a fost cu 1,4 milioane mai mic decât în urban, are aceeaşi explicaţie: activul PSD a renunţat să mai aducă oameni la vot.

Viorica Dăncilă a pierdut partidul odată cu pierderea guvernării. Deznodământul a fost amânat pentru după alegerile prezidenţiale, pentru că PSD nu   putea intra în campanie şi în alegeri fără candidat. E clar că după 25 noiembrie vine şi decontul, răzbunarea baronilor locali va fi cruntă. Pornită dintr-o motivaţie cât se poate de clară. Au pierdut accesul la conductele cu banii bugetului şi  la bazinul cu funcţii publice. Iar vinovatul este unul singur: Viorica Dăncilă.

PNL

Are o misiune extrem de dificilă. Să asigure guvernarea în condiţiile în care bugetul are deja un deficit mai mare de 3%, şi având obligaţia să dea afară de la butoane întreaga liotă, camarila de partid a PSD. Lucru nu tocmai simplu, pentru că nu pot fi ignorate contractele de muncă pe durată nedeterminată. Apoi, rectificare bugetară şi bugetul pe anul 2020, găsirea persoanelor competente şi integre, care să înlocuiască oamenii PSD,  nu e deloc o misiune simplă. Singur PNL ar face faţă cu greu acestor sarcini. Soluţia este să ceară, şi să primească, sprijin în oameni, idei şi expertiză de la alte partide şi de la societatea civilă. Altfel,  există riscul ca PSD să renască, dacă eşecurile guvernării PNL vor fi evidente. O prestaţie neaşteptat de bună au Ludovic Orban şi Raluca Turcan. Comunică foarte bine, nu încurcă domeniile de activitate ale guvernului  cu acelea ale altor puteri ale statului. La cererea lui Vosganian, ca guvernul să oprească abuzurile din justiţie, Orban a dat un răspuns simplu şi corect: nu e treaba mea.

USR-PLUS

A înregistrat un recul. A pierdut o treime din voturile câştigate la alegerile europarlamentare. Mai ales în marile centre urbane şi universitare, în care câştigase masiv pe 26 mai.  Cum membrii şi votanţii USR-PLUS sunt oameni educaţi şi inteligenţi, mă aştept să analizeze şi să găsească motivele acestui recul. Una dintre cauze pare să fi fost alegerea candidatului Barna pentru prezidenţiale. Prea tânăr, 44 de ani, necopt, fără experienţă în administraţia centrală românească şi europeană, a avut declaraţii şi iniţiative nefericite, taxate ca atare de o parte din votanţii săi din 26 mai. Şantajul la adresa PNL, ca luni şi marţi să treacă prin parlament patru iniţiative legislative, ca preţ al susţinerii parlamentare pentru desemnarea guvernului Orban, era pueril. Pentru că nu puteau fi realizate. Declaraţia că nu are mandat să scoată ţara din criza a fost penibilă. Vrei să fii preşedinte, ai contribuit la moţiunea de cenzură, susţii noua guvernare, dar nu intenţionezi să scoţi România din criza. Cum vine asta? Apoi, initiativa „fără penali în funcţii publice” nu poate constituti o precondiţie a susţinerii guvernării, pentru că necesită schimbarea Constituţiei. Cu 2/3 din voturile parlamentarilor! Dincolo de faptul că nu e clar ce înseamnă „penal”. Şi obstinaţia pentru alegeri anticipate nu avea fundament solid. La întrebarea cum ar fi posibile astfel de alegeri, un membru de frunte al USR a explicat ca prin angajamentul „moral” al forţelor politice din parlament! Să fim serioşi! Despre ce moralitate se poate vorbi în politica românească! Altfel, USR este acum un partid format din oameni tineri, fără legătură cu trecutul politic al României, trecut compromis de toţi cei care au beneficiat ilegal de pârghiile puterii.  S-a bătut în Parlament pentru propriile convingeri şi principii, mai mult decât alte partide de opoziţie. Speranţa este că învaţă din propriile greşeli, că îşi va evalua corect şansele de viitor şi acţiunile care să-l ducă la obiectivele propuse.

Pro România

Tentaţia de a arunca ţara în haos, prin nesusţinerea guvernului Orban, doar pentru ca Ponta să-şi satisfacă visul de a junge premier, a fost taxată în primul rând de vicepreşedinţi  ai partidului: Mihai Tudose, Sorin Câmpeanu, Daniel Constantin. Partidul a primit o grea lovitură, tocmai când spera să primească o nouă tranşă de fugari din PSD. Urmează şi la ei analize, posibilă o schimbare de conducere. Aşa ceva nici Tăriceanu n-a avut curaj să facă. Să arunce ţara în haos, lăsând-o fără guvern, până când PSD rămâne fără conducător şi Ponta în situaţia de a prelua şi conducerea PSD.

Lecţia acestor zile

Forţele politice care se opun PSD trebuie să-şi unească eforturile, acum când lupta pentru funcţia de preşedinte a încetat. Succesul guvernării Orban este condiţie obligatorie pentru victorii în următoarele alegeri. Eventuale alianţe electorale sunt necesare. Coaliţia USR-PLUS a avut un aşa mare succes pe 26 mai, tocmai pentru că două partide noi, promiţătoare, şi-au unit eforturile şi au prezentat liste comune. O altă condiţie este prioritizarea obiectivelor. Obiectivul numărul unu este reechilibrarea bugetului, prin reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, şi eliminarea oamenilor PSD de la butoanele guvernării. Lucru deloc uşor. Un nou stil de a guverna, fără utilizarea resurselor statului pentru interese personale, este un alt obiectiv major. Alte obiective sunt greu sau deloc realizabile în contextul politic actual.  Dacă partidele care au făcut  opoziţie la PSD vor înţelege acest lucru, vor avea succes în viitoarele alegeri. Dacă nu, îşi vor plânge pierderile, cum face acum USR-PLUS.