Scurtă analiză a europarlamentarelor: pe plan intern şi european

În România, alegerile pentru europarlamentare au fost considerate de către clasa politică un test pentru prezidenţialele din noiembrie.

Niciun partid politic nu a prezentat un program pentru PE (se pare că doar PNL a lansat un manifest), mesajele şi afişele din campanie nu aveau nici o legătură cu politicile europene sau cu measajele principalilor candidaţi la şefia Comisiei Europene (Juncker, Schulz şi Verhofstadt) care reprezentau viziunea politică a Europei pentru marile partide pan-europene (populari, socialişti şi liberali). 

În ultima analiză „De ce nu prind mesajele europene în România?” aduceam cinci argumente pentru dezinteresul cetăţenilor pentru politicile europene şi implicit pentru Europa, printre care: lipsa înţelegerii domeniului „afaceri europene” de către politicienii români, slaba  comunicare între UE şi România şi folosirea unui limbaj almabicat, „bruxeleza” fiind greu de înţeles pentru cetăţeni, plus bălacăreala din politica internă care e mai atrăgătoare pentru media decât chestiuniile de politici europene care nu fac audienţă.

Prezenţa la vot în România a fost de 32.16%, mai mult cu aproape 6% decât în 2009. Cu toate acestea, România ocupă locul 21 ca prezenţă la vot în UE din cele 28 de state. Primul loc e ocupat de Belgia cu prezenţa de 90%, votul fiind obligatoriu, iar ultimul loc de Slovacia cu o prezenţă de 13%.

Pe plan intern

PSD-ul erau marii favoriţi, însă se pare ca prezenţa la vot mai ridicata decat in 2009 a mai scazut din procentul anuntat, de peste 40% al aliantei, tocmai in ideea in care s-a mobilizat electorat de dreapta si electorat urban. Conform ultimelor date alianţa USD a obţinut 37.6 %

Cu toate acestea alianta USD a castigat 5 locuri de europarlamentar, fata de 2009, avand acum 16 reprezentanti in PE. PNL are 15%, ceea ce a dus la demisiile lui Johannis si Antonescu, cel din urma declarand public ca isi va da demisia in cazul in care PNL nu va ajunge la 20%. Chiar si asa PNL a castigat un loc fata de 2009, avand 6 europarlamentari. PDL a strans 12.23% si are 5 mandate.  Independentul Mircea Diaconu a fost surpriza alegerilor ajungand la 6.81%, mai mult si decat UDMR 6.30% (2 manadate) si PMP 6.21% (2 mandate), ceea ce intareste ideea ca electoratul roman este sensibil la  povesti, la eroi fabricati de media, la « drame ». Culmea e ca Diaconu s-a potrivit perfect cu rolul profesorului umil din Filantropica, unde i se spunea : « Mana intinsa care nu spune o poveste nu primeste nimic ». S-a conformat si a castigat. Vorba lui Ioan T Morar « Daca Diaconu a luat mai mult decat PMP, atunci Beligan batea PSD-ul”

M-a surprins insa modalitatea de a face campanie pentru « europarlamentare » a tuturor partidelor sau candidatilor independenti. Cu mesaje anti-europene gen “Mandru ca sunt roman” sau cu mesaje care nu transmiteau nimic “Ridicam Europa”, “Europa in fiecare casa”, nici un partid sau candidat nu a marsat pe idei europene in campanie, neavand mesaje clare si nereusind sa raspunda la intrebarea „De ce sa votati pentru mine”. Inclusiv clasa politica a recunoscut ca pentru ei e doar o repetitie pentru alegerile la Presedentie, iar aceste europarlamentare nu constituie decat un test major pentru a identifica electoratul.

Rezultatele sondajului realizat de cei de la Open Politics cu 80 de experţi pe probleme europene arată că forţa organizatorică a partidului a contat mai mult decât soluţiile europene oferite de partide, care practic ar fi trebuit sa decidă rezultatele alegerilor. 90% dintre experţi au considerat că temele europene nu au suficientă vizibilitate în mass-media din România, iar majoritatea temelor europene au fost prezentate din perspectiva naţională, ca teme de politică internă.

Pe plan european

La nicio zi dupa alegeri PNL-ul a decis sa se retraga din ALDE si sa intre in Popularii Europeni, ceea ce a descurajat multi dintre votantii acestui partid din Romania. Decizia insa arata clar ca PNL-ul din Romania impartaseste doctrina popularilor europeni, din care fac parte PDL-ul, UDMR-ul si PNTCD-ul.

Cu toate ca au pierdut 61 de locuri fata de 2009, popularii europeni sunt pe primul loc cu 213 scaune urmate de Social Democrati cu 190 de scaune (au pierdut doar 5, fata de 2009). Pe locul 3 sunt liberalii cu 64 de locuri cu 19 mai putin decat in 2009.

Partidele eurosceptice şi anti-UE au fost castigatoarele nete ale alegerilor europene din cauza crizei datoriilor din zona euro, care a zguduit continentul în ultimii cinci ani. Proiecţiile - pe baza rezultatelor si estimărilor naţionale - arată că partidele naţionaliste şi anti-UE ar putea obţine în jurul a 140 din cele 751 de locuri în noul legislativ. Asta in comparatie cu 2009 cand acestia au avut doar 60 de locuri.

UKIP a castgat in Anglia, Partidul Popular Danez, o formaţiune antiimigraţie, se clasează pe primul loc în Danemarca, cu 23% din voturile exprimate, Formaţiunea ultranaţionalistă şi xenofobă Frontul Naţional se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de Le Monde. Austria, Italia si Grecia sunt alte tari care au dat un numar important de locuri acestor partide.

Este curios ce se va întâmpla la Bruxelles în următorii 5 ani, având în vedere constructia actuala a PE-ului, cu 140 de locuri pentru eurosceptici si anti-UE, in timp ce discursul tuturor candidatilor la functia de presedinte al Comisiei Europene este unul pentru o Europa mai puternica si mai multe atributii delegate Bruxellesului.