Politică

articolul anterior articolul urmator

Se exagerează pericolul reprezentat de COVID-19?

53
19 May 2020 09:47:57
Ştefan Vlaston

Încă nu este clar. Dar trebuie să cântărim foarte bine şi pierderile suferite de pandemie, vs pierderile suferite de blocarea economiei. Dl Cîţu, premierul şi ceilalţi şefi ne asigură că economia noastră nu va avea de suferit. Din contră, agenţiile de rating, Bloomberg, specialiştii în economie, ne spun altceva. Noi pe cine să credem? Guvernul a procedat bine în perioada stării de urgenţă.

Văzând ce se întâmplă în alte ţări, mi se pare că ritmul reducerii restricţiilor e prea mic în ţara noastră.

Cum evoluează pandemia de COVID-19

Iată aprecierile doctoriţei Monica Holicov de la Iaşi, prezentă la Suceava pe frontul luptei cu coronavirusul:

„Fiindcă suntem asaltaţi de atâtea informaţii şi isterie în toate mediile există riscul de a pierde imaginea de ansamblu.

1. 95% din pacienţii infectaţi s-au vindecat. Deşi există o mulţime de accidente aviatice, toată lumea călătoreşte cu avionul.

2. În cele mai multe cazuri simptomele gripei date de coronavirus sunt uşoare şi de multe ori asimptomatice.

3. Mortalitatea este mică (aproximativ 1 - 5%).

4. Dacă ne îmbolnăvim totuşi, trebuie să mai avem şi alte boli ca să reuşim să şi murim.

5. Deja cunoaştem acest virus din punct de vedere genetic. Când a apărut HIV-ul în 1980 a fost nevoie de 2 ani că savanţii să-l identifice.

6. Putem deja detecta prezenţa lui în organismul uman atât prin antigen cât şi prin anticorpi.

7. Ştim deja că nu este un virus foarte rezistent, din moment ce apa şi săpunul sunt suficiente pentru dezinfecţia mâinilor, iar soluţiile pe bază de alcool, clor sau apă oxigenată îl distrug pe suprafeţe.

8. Suntem deja siguri că imunitatea noastră naturală îl poate distruge, fără a fi nevoie de medicamente care nu s-au inventat încă.

9. Cunoaştem că e imposibil să te contaminezi trecând pe lângă cineva infectat pe stradă, pentru infectare fiind necesară o expunere suficient de mare prin contact prelungit cu o persoană bolnavă … dovada fiind numărul mare de doctori şi personal medical care s-au inbolnavit.

10. S-a văzut deja cum carantina draconică şi statul în casă nu a scăzut şi numărul morţilor, acesta fiind chiar mai mare în ţările cu limitare severă a interacţiunii sociale.

Trebuie cu toţii să fim conştienţi că acest virus există şi că reprezintă o enormă problemă medicală, politică, socială şi economică, dar lumea intraga nu a avut niciodată resurse medicale mai bune de a lupta cu un patogen. Rămâne să vedem dacă ne vom putea salva şi economic".

Dincolo de opinia unui medic, sunt foarte puţine de spus. Poate doar ce susţinea un savant, că metalogica biologică ne spune că „virusul nu are niciun interes să-şi omoare gazda”!

În două luni efectele pandemiei s-au atenuat în ţări precum Italia, Spania, Germania, dar au explodat în Brazilia şi Africa de Sud. Se pare că acesta este ciclul, până începe imunizarea în masă a populaţiei, iar virusul îşi pierde din agresivitate.

Există şi apostoli ai amânării examenelor şcolare, o prostie în opinia mea. Riscurile sunt mult mai mici, comparativ cu pierderea singurului criteriu care separa valorile.

Consecinţele pandemiei în plan economic

Deja două agenţii de rating au declasat perspectiva României la negativă.

Bloomberg: Europa de Est se îndreaptă spre cea mai mare criză economică de la căderea comunismului. Încetinirea creşterii economice a început cu Polonia, unde cifrele au fost mai mici faţa de cele estimate, în Ungaria această creştere s-a înjumătăţit la finalul lui 2019. Economiile Cehiei şi Slovaciei s-au contractat, în timp ce ale României şi Bulgariei au crescut peste aşteptări, dar acest lucru s-ar putea schimba în lunile aprilie - iunie.

Iată o analiză a Ziarului Financiar, sub semnătura lui Cristian Hostiuc:

  • În două luni de stare de urgenţă, companiile au pierdut deja 30 de miliarde de euro din cifra de afaceri. Până la finalul anului, companiile vor mai pierde între 30-50 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că pierderea pe tot anul din cifra de afaceri va depăşi 20%, adică între 70-80 de miliarde de euro.

  • PIB-ul (valoarea adăugată în economie, din cifra de afaceri se scade costul materiilor) va scădea în acest an cu 4-8%, asta înseamnă cel puţin 100 de miliarde de lei, adică peste 20 de miliarde de euro, la un PIB de 220 de miliarde de euro.

  • Veniturile bugetare vor scădea cu 25 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile bugetare vor creşte cu 12 miliarde de lei - aceasta este varianta optimistă prezentată la rectificarea bugetară, în care nimeni nu crede.

  • Deficitul bugetar va fi cuprins între 72 de miliarde de lei (varianta optimistă) şi peste 100 de miliarde de lei, o variantă luată în calcul de economiştii mai pesimişti.

  • Datoria publică a statului (internă şi externă) va creşte cu cel puţin 50 de miliarde de lei, depăşind 450 de miliarde de lei (în martie, datoria statului a ajuns la 401 miliarde de lei, după ce în decembrie a fost de 375 miliarde de lei).

  • Datoria externă a statului (care este inclusă în datoria publică) va creşte cu cel puţin 10 miliarde de euro, ajungând la 50 de miliarde de euro.

  • Exporturile vor scădea cu 6-10 miliarde de euro (în 2019 au fost de 67 miliarde de euro).

  • Masa salarială va scădea cu 10-20 de miliarde de euro (România are o masă salarială de 85 de miliarde de euro pe an, reprezentând salarii, taxe, contribuţii sociale).

  • Numărul de şomeri va depăşi 1 milion de oameni (deja sunt 350.000 de contracte de muncă încheiate).

  • Numărul de firme care vor intra în insolvenţă şi în faliment va fi cuprins între 50.000 şi 100.000 (În criza de acum 10 ani, 120.000 de firme au intrat în insolvenţă sau faliment).

La aceste analize se adaugă opiniile prof. Mircea Coşea:

Problema este - şi mie mi se pare că trebuie să-i acordăm atenţie din ce în ce mai multă - că nu facem un echilibru foarte real şi foarte corect între criza sanitară şi criză economică. Să ştiţi că gravitatea în economie deja a început”. „Calculele care s-au făcut în alte ţări arată că atunci când economia coboară cu 10 la sută, trebuie să înceapă acest proces de ieşire din casă, cum se spune, adică trebuie reluată activitatea economică pe diferite domenii, cu diferite amplitudini, cu anumite condiţii. La noi, economia, în mod instituţional - este declaraţia pe care a făcut-o prim-ministrul -, a scăzut deja cu 30 la sută. Suntem în momentul în care recuperarea va fi extrem de grea. Trebuie să înceapă o relaxare. Or, această relaxare văd că se face în alte ţări. Germania se relaxează cu muncitori români - e un lucru pe care eu nu-l accept, dar asta e. În alte ţări, lumea începe să se gândească la activităţi care pot fi desfăşurate în condiţii de siguranţă”.

Nefiind specialist în economie, prefer să-i citez pe specialiştii în care am încredere. Elucubraţiile ministrului Florin Cîţu, care spune că economia României va ajunge una dintre cele mai performante din Europa, îmi pare rău, eu nu le cred.

Guvernul şi premierul ar face bine să se aplece şi asupra opiniilor specialiştilor interni şi externi, Creşterea economică din primul trimestru, mai mică decât în anul trecut, este explicabilă prin aceea că pandemia ne-a afectat doar 2 săptămâni din martie. Degeaba ne lăudăm cu ea. Să vedem execuţia bugetară la aprilie şi mai, apoi să ne lăudăm.

Seceta severă care face ravagii în Romnia va afecta şi veniturile care provin din agricultură, inclusiv balanţa comerţului exterior.

BNR anunţă că se va implica prin politici monetare, dar şi spaţial său de manevră este redus, altceva decât crede dl Cîţu care a sărit în sus de bucurie că BNR dă bani guvernului!

Concluzie

Guvernul ar face bine să relaxeze de la 1 iunie toate restricţiile încă impuse de starea de alertă, adică să înceteze starea de alertă. Alte ţări aşa fac şi ar trebui să privim şi spre ele. Teama exagerată de pandemie nu trebuie să ne facă să ne pierdem luciditatea asupra pericolelor care ne pândesc pe partea economică. Dar şi starea psihică a cetăţenilor, care acceptă cu greu să nu-şi reia viaţa anterioară pandemiei de COVID-19. Opinia specialiştilor noştri trebuie verificată cu ce spun alţi specialişti din străinătate, cu mai multe cercetări în domeniul acesta.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

53 Comentarii

Vanatorul/d.c.
19.05.2020, 09:56:09

Populism, pomeni electorale si un desfrau financiar pe bani imprumutati de la banci comerciale nemaiîntalnit pana acum..! Iohannis si cocalarii lui liberali ruineaza intentionat Romania, asigurandu-si insa spatele prin mita salariala oferita ”organelor de ordine”, institutiilor de forta in general..! Cozi de topor..! Ca si limbaiil lor de pe net (troli din cale afara de lingăi si stupizi), care-s la fel de netezi ca cei pe are ii slugaresc ca disperatii..! Ca deh, ”cum e stapanul asa si sluga lui”..

-6 (10 voturi)
Vanatorul/d.c.
19.05.2020, 10:02:15

Iata cum arata execuţia bugetară după primul trimestru din 2020: ”a) Deficit de 12,58 miliarde de lei (reprezentând 1,67% din PIB). Cheltuielile s-au majorat cu 10,14 miliarde de lei (+12,7% faţă de primul trimestru din 2019) şi încasările au scăzut cu 2,44 miliarde de lei (-3,3% faţă de primul trimestru din 2019). Dacă ritmul se păstrează, deficitul ajunge lejer la 7%. Un număr mai realist este însă un deficit cu două cifre – peste 10% deficit bugetar în 2020 (mai ales că aprilie şi mai sunt infinit mai compromise decât martie). Reamintesc că rectificarea bugetară din 15 aprilie 2020 estimează un deficit bugetar de 6,7%. b) Încasările din TVA au scăzut cu 19,4% în ciuda faptului că a existat acea nebunie iniţială a cumpărăturilor pentru stocuri. De notat că, în timpul guvernărilor PSD, consumul a fost principalul motor al creşterii economice. În contextul crizei, acest motor s-a gripat total, iar apetitul cetăţenilor pentru cheltuieli care nu sunt de strictă necesitate s-a diminuat drastic. Revenirea consumului nu se va face nicidecum brusc. Va fi nevoie de câţiva ani, ceea ce înseamnă că, în lipsa unor cheltuieli majore pentru investiţii, revenirea economică în formă de V anunţată de Florin Cîţu este un miraj. Mai degrabă, evoluţia economică va avea o formă de U prelung dacă nu cumva de L în cazul în care urmează noi valuri ale pandemiei. c) Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 17% faţă de anul trecut. S-a ajuns la un nivel de 36,3% din totalul cheltuielilor bugetare. Asta în ciuda faptului că, în martie, nu au fost prinse plăţi pentru şomajul tehnic. Foarte probabil, creşterea în aprilie va fi fabuloasă. Se poate depăşi pragul de 50% cheltuieli cu pensii şi şomaj tehnic. d) Cheltuielile cu personalul bugetar au crescut cu 9,4%, ajungând la 29% din total cheltuieli bugetare. Având în vedere că 2020 este an electoral, Guvernul PNL pare că nu are niciun fel de apetit pentru o reechilibrare a acestor cheltuieli. Au renunţat până şi la ideea şomajului tehnic. Putem ajunge în situaţia ca, pe prima jumătate a anului 2020, peste 80% din cheltuielile bugetare să meargă pe pensii, salarii, şomaj tehnic şi plata părinţilor care stau acasă cu copiii. e) Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut cu 17,4%. De notat că sunt prinse doar parţial cheltuielile urgente cu privire la achiziţionarea de materiale sanitare pentru combaterea Covid19. Este de aşteptat o creştere accelerată a acestor cheltuieli în execuţia bugetară pe luna mai. Pentru a avea o idee mai bună despre ce s-a întâmplat după instituirea Stării de Urgenţă în 16 martie, trebuie comparată luna martie 2020 cu luna martie 2019. Venituri totale de 20,958 miliarde de lei în martie 2020. Venituri totale de 27,989 miliarde de lei în martie 2019. (avem de-a face cu o cădere de 33,5% a încasărilor în doar jumătate de lună). Cheltuieli totale de 30,726 miliarde de lei în martie 2020. Cheltuieli totale de 28,782 miliarde de lei în martie 2019. (avem de-a face cu o creştere de 6,7% a cheltuielilor în doar jumătate din luna martie). Chiar dacă execuţia bugetară pe primul trimestru cuprinde doar o scurtă perioadă de restricţii (după 16 martie), devine evident că strategia Guvernului PNL de a băga totul în salarii, pensii şi alte prestaţii sociale este falimentară. Vom ajunge în situaţia de a împrumuta zeci de miliarde de euro pentru a plăti pensii şi salarii. Vom „toca” banii fără să repornim economia şi fără să rămână ceva în urmă.” (https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/executia-bugetara-trimestru-2020-arata-cifrele-unui-dezastru-proportii-biblice-1_5eafaad75163ec42716d91f0/index.html

-5 (9 voturi)
Vanatorul/d.c.
19.05.2020, 10:06:48

Si iata cum inteleg ministrii cocălarimii iohannist-liberal-neosecuristice sa guverneze tara si sa-i rezolve problemele : https://adevarul.ro/locale/focsani/foto-nepotismul-rang-arta-caracatita-rubedeniilor-ministrului-grinda-instalata-functii-inalte-bani-publici-1_5ebd071b5163ec4271c45e71/index.html Dupa ce veti citi materialul din link-ul asta cu siguranta ii veti da dreptate comentatorului A. Popescu, care spunea: ”PNL - un magnet al lichelelor care n-au incaput prin PSD, un soi de fanarioti care se dovedesc inca si mai prosti si corupti ca pesedistii, iar asta chiar e o performanta”

-5 (9 voturi)
Mesterul Ardelean
19.05.2020, 10:13:18

Cateva observatii si corectii se impun cu necesitate: 1) Sansele sa mori intr-un zbor cu avionul sunt de una la 11 milioane! 2) O mortalitate mica nu poate sa insemne ca moare unul din 20! 3) Chiar daca admitem ca intre 1 si 5% este o mortalitate mica, marja de apreciere este enorma pentru orice om de bun simt: nu e tot una sa ai o sansa din o suta cu a avea o sansa de deces din 20! 4) Exprimarea "sa reusim sa murim" denota amatorism, indiferenta si cinism! 5) Rezistenta virusului se masoara in mediul sau natural, adica in corpul gazdei, si nu pe suprafete ori in contact cu substante chimice. Asa si nici omul nu e rezistent in atmosfera planetei Marte, in contact cu vidul spatial si vanturile care rascolesc planeta respectiva regulat in schimb este rezistent pe Pamant, acolo unde se si poate reproduce! 6) "Suntem deja siguri ca imunitatea noastra naturala il poate distruge" desi nu este inca clar daca o persoana deja vindecata poate sa se imbolnaveasca la loc?! 7) E imposibil sa te contaminezi pe strada desi stropim infime particule de saliva chiar si atunci cand vorbim? Daca esti pe strada si nu bate vantul ori bate in aceasi directie pe care tu te deplasezi atunci, da, te poti infecta! 8) Numarul mare de morti din alte state, in ciuda masurilor severe de izolare sociala (vezi Italia), s-a datorat, in principal, implementarii lente a masurilor de izolare SI numarul foarte mare de infectari din spitale! "Dincolo de opinia unui medic" si a unui asa-zis profesor (autorul acestui articol), care preia ce ii convine fara sa si gandeasca, nu este de spus decat ca e foarte indicat sa va alegeti cu grija sursele de informare si sa ganditi cu propriul creier ceea ce vi se pune in fata ochilor.

+2 (6 voturi)
Ştefan Vlaston
19.05.2020, 10:17:06

Dv. cum va alegeti sursele de informare?

0 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (53)