Cu peste 3.000 de noi infectări depistate zilnic şi recorduri macabre depăşite de la o zi la alta, România va fi probabil obligată să urmeze exemplul altor ţări care au reintrodus restricţii draconice în privinţa activităţilor şi deplasărilor considerate neesenţiale. În acest context, un proiect de lege care prevede amânarea alegerilor parlamentare până în martie 2021 a împlinit vineri o săptămână de când a fost depus la Senat de iniţiatorul său, deputatul independent Adrian Dohotaru (ex-USR).
După ce a făcut vâlvă în presă
timp de două zile, pe proiectul legii amânării alegerilor până în primăvară începe să se depună praful, deoarece poziţionarea
faţă de acest subiect a principalelor partide politice din România este una ambiguă,
cel puţin la nivelul conducerii centrale.
Textul proiectului de lege aflat în prezent pe masa Senatului prevede că
„activitatea Biroului Electoral Central şi a birourilor electorale de
circumscripţie constituite pentru alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor
din data de 6 decembrie 2020 se suspendă” până pe 13 ianuarie 2021. Proiectul legislativ stabileşte data
viitoarelor alegeri parlamentare în ziua de duminică, 14 martie 2021.
Am
vorbit cu deputatul de Cluj care a iniţiat proiectul legislativ despre raţiunea
de a împinge data scrutinului până spre idele lui Marte. Argumentul principal
al lui Adrian Dohotaru este evoluţia nefavorabilă a pandemiei de COVID-19 din
ultimele săptămâni. Printre cei mai
expuşi îmbolnăvirii cu noul coronavirus sunt cetăţenii din categoriile
defavorizate, iar cei din grupele de mare risc, precum vârstnicii, preferă să
nu participe la scrutin. „Am observat şi la recentele alegeri locale că au
fost oameni în vârstă care efectiv nu s-au mai dus la vot din cauza temerii
legate de pandemie”, a remarcat parlamentarul independent.
Întrebat
dacă amânarea alegerilor până în primăvară va ameliora contextul epidemiologic,
Dohotaru a recunoscut că „nu e o garanţie, în schimb ce se poate întâmpla este
că autorităţile se pot pregăti mai bine, având mai multe luni, la fel şi
candidaţii se pot pregăti mai bine. Eu am propus această iniţiativă legislativă
în eventualitatea în care creşte numărul de cazuri. Dacă nu creşte şi se
stabilizează situaţia, putem merge cu alegerile acum în decembrie”.
„Eu
cred că depinde de numărul de cazuri, şi în funcţie de asta, s-ar putea ca surpriza
să fie ca toţi să agreeze proiectul legislativ. Din ce am văzut, în PSD sunt
două curente: unii care spun 6 decembrie, alţii care spun martie. Ciolacu
spunea iniţial martie, apoi a zis 6 decembrie. Băsescu, deci PMP, a ieşit
public şi a zis că ar fi pentru varianta de martie martie. La ALDE este uşor de
înţeles de ce au vrut pe martie. La USRPLUS încă nu am auzit voci, dar cred că
ei ar înclina către martie ca să-şi rezolve toate divergenţele”, anticipează
iniţiatorul şansele ca proiectul să fie susţinut de partidele parlamentare.
ESTE VIABILĂ AMÂNAREA ALEGERILOR CU TREI LUNI?
Amânarea
alegerilor legislative de pe 6 decembrie a.c. până pe 14 martie 2021 este aproape
imposibilă din punct de vedere tehnic, având în vedere timpul scurt care ne
desparte de data scrutinului la termen. Împreună
cu sateliţii săi din Parlament, PSD deţine mijloacele politice necesare de a
promova acest proiect de lege pe ordinea de zi a camerelor, de a-l dezbate pe
repede-înainte şi de a-l vota cu o majoritate confortabilă. Însă orice lege
are nevoie să fie promulgată de preşedintele României ca să intre în vigoare, iar
Klaus Iohannis are la rândul său pârghii instituţionale pentru a temporiza
acest proiect legislativ, începând cu atacarea la CCR şi retrimiterea în
Parlament.
Termenul de amânare a
alegerilor parlamentare este în sine impropriu, deoarece nu este prevăzut în
Constituţia României. Corect ar fi „prelungirea mandatului” unei legislaturi a
Parlamentului dincolo de data la care acest mandat încetează de drept. Prelungirea
mandatului de patru ani al senatorilor şi deputaţilor se poate decide numai în
condiţii excepţionale, precum starea de urgenţă.
Mulţi români au oricum
impresia că parlamentarii nu fac nimic pentru această ţară. Impresia va deveni pură
realitate dacă vom avea un Parlament cu atribuţii limitate timp de trei luni,
până la alegerile prevăzute pe 14 martie 2021. Parlamentarii unei legislaturi
prelungite peste mandatul constituţional nu pot adopta în această perioadă legi
organice, cum este legea bugetului, ci doar legi ordinare, de pildă Codul Civil.
„Dacă
s-ar prelungi mandatul până în martie, sunt o mulţime de legi ordinare pe care Parlamentul
le poate vota, deci nu organice. În momentul în care Iohannis spune că
Parlamentul va fi decorativ, este propagandă, pentru că dacă ne uităm la
numărul de legi care sunt votate de Parlament, majoritatea sunt ordinare, deci
nu organice, deci are putere în continuare Parlamentul să-şi facă treaba”,
susţine deputatul Adrian Dohotaru.
MESAJ
DE CAMPANIE NEGATIVĂ CU RECUL ÎMPOTRIVA EMIŢĂTORULUI
Sub rezerva unei
creşteri explozive a numărului de cazuri de infectare confirmate, secondat de
colapsul sistemului medical prin supraocuparea secţiilor de terapie intensivă,
alegerile parlamentare nu vor fi amânate. În schimb, ce este previzibil să se
întâmple este utilizarea situaţiei sanitare ca temă centrală a campaniei
electorale, iar soluţia oferită de opoziţie sub forma amânării alegerilor va
servi drept muniţie împotriva partidului de guvernământ.
Narativul se
construieşte pe un enunţ simplu – „Iohannis şi Orban forţează organizarea
alegerilor în detrimentul sănătăţii cetăţenilor” – care deja este vehiculat la
TV în discursul unor comunicatori neafiliaţi partinic, dar care joacă politic
(ex: Dan Puric). Dacă evoluţia cazurilor de infectare din România va conferi acestui
narativ greutate obiectivă şi priză la public, el va fi preluat în discursul
politic mainstream al opoziţiei.
Campaniile electorale de succes din România se bazează pe crearea emoţiei
negative, prin portretizarea adversarului drept duşman al binelui comun, a
cărui înfrângere eclipsează toate temele legitime ale campaniei.
Însă această strategie se poate întoarce cu uşurinţă împotriva celor care o utilizează. Dacă PSD pătrunde convingător în campanie cu mesajul „alegerile sunt periculoase deoarece răspândesc infectarea la nivel comunitar” în rândul publicului său tradiţional – preponderent slab educat şi îmbătrânit – atunci îşi poate descuraja o parte a propriului electorat, care se va teme să participe la votare. PSD este oricum pe o curbă descendentă, iar printr-o astfel de retorică PSD se poate plasa singur în ofsaid.
CUI AR CONVENI AMÂNAREA ALEGERILOR PÂNĂ ÎN MARTIE 2021
PNL.
Liberalii nu doresc amânarea alegerilor legislative, ci ar fi vrut ca acestea să
aibă loc anticipat, încă din primăvara acestui an. PNL ţine să pună capăt fără
întârziere situaţiei sale ca partid de guvernământ ce se bazează pe un sprijin precar
în Parlament, mai ales că programul economic al cabinetului condus de premierul
Ludovic Orban este sabotat de senatorii şi deputaţii PSD & Co. Aceştia votează
legi populiste ce măresc cheltuielile bugetare şi forţează guvernul să contracteze împrumuturi externe pentru a finanţa deficitul. Dincolo de acest lucru, în interiorul
PNL se simte presiunea noilor cadre cu funcţii de conducere (ex: Sebastian
Burduja) de a se legitima prin accederea în Parlament.
PSD.
Marcel Ciolacu a declarat la mijlocul săptămânii că partidul său ar vota pentru
amânarea alegerilor dacă se ajunge la 4.000 de infectări raportate în fiecare
zi. Interesul politic al PSD este să-şi păstreze cât mai mult timp poziţia
dominantă pe care încă o deţine în Parlament şi să se replieze după pierderile
suferite la locale, eventual aşteptând ca guvernul PNL să ia măsuri nepopulare
pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Din perspectiva luptei pentru putere
la vârf, Ciolacu ar prefera să o ţină pe tuşă (adică fără o funcţie publică) pe
Gabriela Firea pentru o vreme, pentru a-i reduce influenţa în partid. Organizarea alegerilor parlamentare la termen, pe 6 decembrie,
poate fi în avantajul social-democraţilor dintr-un anumit punct de vedere, anume
acela că voturile din diasporă vor fi puţine la acest scrutin.
USRPLUS.
Dan Barna şi Dacian Cioloş doreau alegeri legislative anticipate mai mult chiar
decât PNL, iar amânarea scrutinului din 6 decembrie nu convine conducerii USR
şi cu atât mai puţin partenerilor de la PLUS, care abia aşteaptă să dobândească
locuri în Parlament. Alianţa urmăreşte să dubleze numărul de senatori şi
deputaţi cu care USR a intrat în 2016 pe scena mare a politicii româneşti. Dincolo
de câştigul numeric, o miză importantă este distribuţia mandatelor: conducerea
USR trage sfori în spatele cortinei ca parlamentarii din afara echipei Barna să
nu mai prindă locuri eligibile, care oricum vor fi puţine pentru un partid care
a crescut în ultimii patru ani. Până la 50% dintre mandate vor fi cedate celor din PLUS
în baza unui protocol negociat în condiţii avantajoase
pentru aceştia. Prin desfăşurarea alegerilor la termen,
USRPLUS îi elimină pe cei care au demisionat din USR şi activează în
alt partid sau ca independenţi), epurează disidenţii din propriul grup parlamentar
şi aduce PLUS în legislativ.
PMP.
Cel mai mare dintre partidele mici din România visează la 10% în alegerile pralamentare,
însă mulţi membri se întreabă dacă Traian Băsescu va mai trage partidul peste
pragul electoral şi de această dată, candidând în postura de cap de listă la
Bucureşti. Cum nu este sigur că acest lucru se va întâmpla, băsiştii din vechea
gardă PDL-istă se tem că nu vor mai prinde un nou mandat, având concurenţă din
partea lupilor tineri ca Mihail Neamţu şi Ioana Constantin. În cazul în care
amânarea alegerilor ar fi supusă la vot, probabil că fiecare parlamentar PMP va
alege conform interesului propriu.
ProRomânia-ALDE.
Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu au decis recent fuziunea partidelor pe
care le conduc, sub viitoarea denumire Pro România Social Liberal, pentru a
stopa plecarea membrilor către alte formaţiuni politice, după rezultatele slabe
înregistrate la scrutinul din 27 septembrie. Atât Ponta, cât şi Tăriceanu se pronunţaseră
public la începutul toamnei pentru amânarea alegerilor locale şi îşi menţin poziţia
în privinţa celor legislative, deoarece ambii luptă pentru supravieţuirea lor
politică. Practicând un discurs populist social-liberal ţintit către angajaţii
şi antreprenorii din domeniile grav lovite în perioada sărbătorilor şi revelionului
de restricţiile sanitare impuse de guvern (ex: industria Horeca – hoteluri,
restaurante, cafenele), în primăvara lui 2021 ar putea trece fără emoţii pragul
electoral.
UDMR.
Formaţiunea maghiară este cumva neutră în privinţa amânării sau desfăşurării la
termen a scrutinului legislativ, deoarece sprijinul său popular nu depinde în
vreun fel de celelalte forţe politice din Parlament. Având în vedere că o însemnată
parte din voturile UDMR provin din comune şi oraşe mici care au fost ocolite de
valurile pandemiei (avantajul izolaţionismului), o prezenţă la vot scăzută în
restul ţării ar fi în avantajul partidului condus de Kelemen Hunor.
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
29 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
Parlamentarii n-au avut timp 4 ani sa adopte votul prin corespondenta - utilizat in toate democratiile din Europa, Canada, etc. Acum vor amanare ca sa mai ia niste lefuri fara sa faca nimic...
Nu! Nu le amanam. Vom vota on line. Nu cred ca ne fura SeTeSe-ul voturile! Actuala crestere a infectarilor dupa 10-14 zile de la votare, arata ca riscurile sunt mari. Nu e vorba de nepurtarea mastii ci de incaperile neaerisite, mai ales cabinele de vot.
”Se impune amânarea alegerilor parlamentare?” Bun..Lasand la o parte legislatia si posibiilitate modificarii ei, dar mai ales politicanismul si calculele politrucilor partidelor, eu vreau sa pun o intrebare celor fara carnet de partid, celor fara neamuri apropiate cu carnet de partid, celor fara interese legate de vreun partid sau altul, dar care doresc amanarea alegerilor din cauza (sau de frica) pandemiei..! Deci..Cu cate luni considerati ca trebuie amanate alegerile din cauza pandemiei, si cine va garanteaza ca la data la care le doriti ca alegerile sa aiba loc nu va mai exista nici ..pandemie si nici riscul revenirii ei..? (OBS. Acum se vede mai bine ca niciodata ca am avut dreptate ori de cate ori am subliniat necesitatea unei legi pentru votul online, vot on line la care sa poata avea acces TOTI cetatenii cu drept de vot, atat cei din tara cat si cei de-afara..!)
Cred că e prima oară când citesc un comentariu rațional și echilibrat din partea Vânătorului :))
Iata ce spuneam in urma cu ani.. ”Teoria ”drobului de sare” cu care politrucii partidelor vor sa sa-i prosteasca pe căti mai multi romani (”dar daca hakerii va frudeaza votul..?”), tine doar la gugustiucii care nu au aflat ca nu trebuie inventata apa calda, ea fiind inventata deja, votul electronic online si masurile de securizare ale lui fiind adoptate si perfect functionale in mai multe state, care state, chiar daca nu au avut milioanele de cetateni diasporeni pe care ii are Romania, au refuzat totusi sa asculte de politrucii mascati in ”politicieni responsabili” si in IT-isti ”dezinteresati” din partidele lor, si le-au creat cetatenilor lor posibilitatea sa voteze civilizat , fara a pierde timp, si fara aface foame si..varice stand la la sectiile de votare de pe lnga la ambasade si consulate, asa cum fac diasporenii romani, si totodata fara a pierde timp si bani asa cum pierd romanii, cu birocratia ”stufoasa” a asa zisului ”vot prin corespondenta”..! O lege a votului online ar trebui sa fie total nedescriminatorie si, deci, sa beneficieze de ea inclusiv romanii din tara..!”
Vezi toate comentariile (29)