Se încinge războiul politicienilor pentru câştigarea alegerilor

Mai sunt circa trei luni până la alegerile europarlamentare şi referendumul privind Constituţia şi puţin mai multe până la alegerile prezidenţiale. S-au stabilit: ziua de 25 mai pentru europarlamentare şi zilele de 2 şi 16 noiembrie pentru scrutinul prezidenţial.

Precum se ştie, alegerile europarlamentare sunt un fel de preliminarii de măsurare a forţelor partidelor politice pentru marea bătălie privind alegerea preşedintelui ţării. Marile partide şi coaliţii politice nu pun prea mare importanţă pe aceste alegeri pentru Parlamentul European, fiind sigure de succesul lor, deoarece se presupune că este foarte greu ca adevăraţii candidaţi independenţi să câştige măcar un loc eligibil, fiind nevoiţi să strângă 100.000 de semnături pentru a-şi putea depune candidatura. Miza cea mare pentru formaţiunile protagoniste pe scena politicii româneşti este, fără doar şi poate, câştigarea alegerilor prezidenţiale de către candidatul favorit. Ca orice confruntare electorală, nici aceasta nu duce lipsă de toate ingredientele murdare folosite pentru atingerea scopului final.

Ultimele evenimente, iar aici nu mă refer doar la cele politice, ci şi de altă natură (calamităţi, accidente, etc.) au fost şi sunt folosite cât mai mult posibil pentru crearea de avantaje şi atacarea fără menajamente şi scrupule a adversarilor. Principalele tabere ale combatanţilor pe frontul războiului electoral se ştiu deja. Pe de-o parte, chiar dacă nu mai candidează personal, este cea condusă de „dictatura odiosului“ Traian Băsescu, actualul preşedinte în funcţie al României, versus coaliţia „uslamistă“, având în frunte actualii guvernanţi, dar şi mulţi demnitari anchetaţi şi cercetaţi de Justiţie, pasibili de a vota noul preşedinte din penitenciare. De fapt, până acum, s-a dovedit că Justiţia liberă şi independentă a judecat cu echitate acuzaţi din toate taberele politice, pronunţând condamnări de-o parte şi de alta, indiferent de numele partidului sau al omului, fost ori aflat în funcţia de demnitar al statului român.

Că unii politicieni nu vor să recunoască acest lucru este altă poveste, iar aceştia s-ar putea convinge după ce Băsescu nu va mai fi preşedinte, dacă se vor redeschide şi judeca dosarele în care este cercetat sau acuzat acesta. Aceşti politicieni trebuie doar să aibă răbdare câteva luni, până când Traian Băsescu nu va mai beneficia de protecţia imunităţii prezidenţiale. Mai este şi tabăra pedelistă de care îi este frică pesedistului Victor Ponta, după cum singur a declarat, care odată scăpată de „restul“ trecut în tabăra băsistă, va fi principalul adversar al coaliţiei aflate actualmente la putere.

Până atunci însă, constatăm că războiul taberelor pentru câştigarea alegerilor a intrat într-o nouă etapă, fiind folosite, cum am mai spus, orice evenimente chiar şi cele tragice, orice mijloace, chiar şi sub forma unor reglementări legale pentru atingerea scopului final. Vedem cu toţii cum sunt manevrate şi manipulate în scop electoral problemele apărute în ultimul timp, care au afectat grav nu doar viaţa unor cetăţeni, ci şi întreaga Românie. Se observă clar cum unii combatanţi politici încearcă să scape de incomozi şi să-şi creeze avantaje de pe urma tragicului accident aviatic din Munţii Apuseni. De asemenea, se duce o bătălie politică privind modul în care autorităţile îndrituite au acţionat, dar au şi contractat firmele pentru deszăpezire şi au cheltuit sume uriaşe de bani din bugetul statului.

Pe de altă parte, mai sunt două lucruri extrem de importante care vor urca ori scădea capitalul electoral al combatanţilor, dar care vor influenţa într-o mare măsură viaţa economică şi socială a românilor. Primul dintre acestea este introducerea sau nu a accizei suplimentare la carburanţi, într-o perioadă în care scumpirile generale, în special la produsele de bază, au fost mai mult decât semnificative, iar bugetul românilor de rând a ajuns sub limita supravieţuirii. Introducerea acestei accize suplimentare nu doar că va avea un impact major asupra nivelului de trai, ci şi asupra economiei în ansamblu.

Şi cum în această privinţă diferenţele de opinii dintre Preşedinţie şi Guvern sunt opuse şi ireconciliabile, sigur câştigarea bătăliei de către una sau alta dintre tabere poate aduce sau scădea capitalul electoral al combatanţilor.

A doua chestiune faptică ce începe deja să-şi facă efectul, este eliberarea din penitenciare a câtorva sute de infractori, în urma intrării în vigoare a noilor coduri de procedură penale. Infractorii eliberaţi vor fi sigur recunoscători autorităţilor care i-au pus şi îi pun în libertate , astfel că vor vota la alegeri pe cine consideră că i-a scăpat din puşcărie. La polul opus, societatea în ansamblul ei va fi sigur afectată de activitatea în libertate a unor infractori periculoşi, care vor recidiva, fiind mult mai pregătiţi de comiterea unor infracţiuni grave, în urma „perfecţionării, schimbului de experienţă şi specializării“ din timpul detenţiei de care tocmai au scăpat.

Numărul acestor delincvenţi eliberaţi din puşcării este posibil să depăşească mult ordinul sutelor, dacă proiectul Legii de amnistiere şi graţierii, pus în dezbatere parlamentară, va fi adoptat şi va intra în vigoare. De asemenea, şi în acest caz, eliberaţii vor fi recunoscători la urne faţă de eliberatorii lor din penitenciare.

Până atunci însă, să vedem ce noutăţi, evenimente, surprize ne mai pregătesc actualii, dar şi viitorii demnitari aleşi, lucruri care ne vor influenţa viaţa şi existenţa într-un fel sau altul.