„Listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor, cu excepţia celor care conţin mai puţin de trei candidaţi, trebuie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse (...) Înscrierea candidaţilor în listele pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, se realizează prin alternarea de persoane de un gen cu alte două persoane de gen opus până la epuizarea locurilor de pe listă”, arată principalele amendamente ale proiectului de lege, trecut acum de Senat.

83 de senatori au votat „pentru”, iar 11 au fost „împotrivă”. Camera Deputaţilor va avea cuvântul final. Alina Gorghiu a precizat că în Parlament şi în Guvern putem observa „o subreprezentare izbitoare” a femeilor, iar în ultimii ani are loc un regres faţă de mandatul 2016-2020.

Majoritatea confortabilă

Şi în trecut au fost depuse iniţiative similare de creştere a nivelului de reprezentare a femeilor în politică, însă de fiecare dată de formaţiuni din opoziţie sau parlamentari care nu aveau în spate partide care să asigure o majoritate confortabilă. În cazul de faţă, formaţiunile din care fac parte iniţiatorii proiectului controlează circa 80% din legislativ.

În ceea ce priveşte reprezentarea femeilor în legislativ, România se clasează pe locul 25 din 27 de state ale Uniunii Europene, potrivit iniţiatorilor. Alte studii arată că pe locul 24, fiind în faţa a doar trei state: Cipru, Malta şi Ungaria. De altfel, şi la nivelul actualului Executiv există o reprezentare slabă a femeilor, în condiţiile în care singurul ministru este Gabriela Firea, titulara de la Familie şi Tineret.

Un număr mai mare de femei în legislativ ar aduce şi mai mulţi bani partidelor parlamentare în condiţiile în care Legea finanţării partidelor politice stipulează: „Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei”.