Curtea de Apel Alba Iulia a anulat o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare, punând în aplicare interpretarea dată anul trecut de către Curtea Constituţională asupra definiţiei abuzului în serviciu. Dar să vedem mai întâi în ce a constat cauza.

Faptele

Dosarul l-a vizat, printre alţii, pe Daniel Dan, care era secretarul judeţului Hunedoara. Acesta avea în subordine şi Direcţia de Protecţie a Copilului, unde era o şefă interimară. Daniel Dan a organizat concurs pentru ocuparea postului, la care s-a înscris un singur concurent: chiar interimara.

Înainte de concurs, secretarul judeţului i-a cerut interimarei să formuleze ea însăşi întrebările de examen şi baremurile de răspuns. Femeia s-a conformat, a pus întrebările şi baremurile pe un stick de memorie şi i l-a înmânat lui Daniel Dan, membru în comisia de examen. Interimara a luat concursul cu 92 de puncte din 100 posibile şi a devenit astfel director plin. Aceste fapte sunt documentate riguros de către procurori: interceptări legale, percheziţii informatice etc. Nici daniel Dan nu a negat faptele, dar a justificat cererea privind formularea întrebărilor chiar de către concurentă prin aceea că el nu cunoştea problematica protecţiei copilului, ca să formuleze el însuşi întrebările.

Condamnarea

Pe 5 aprilie 2016, Daniel Dan a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, fiind dovedit că a trucat concursul. Era, deci, cu două luni înainte ca CCR să decidă că, în definiţia abuzului în serviciu, sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” trebuie interpretată prin „îndeplineşte cu încălcarea legii”, prin „lege” înţelegându-se doar legi, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. Decizia aceasta a fost dată pe 15 iunie şi a fost publicată pe 8 iulie.

Contestaţia

În octombrie 2016, Daniel Dan a contestat la Tribunalul Hunedoara executarea pedepsei, pe motiv că el a fost condamnat pentru încălcarea hotărârii de guvern care reglementa organizarea concursurilor, iar CCR a stabilit că există abuz în serviciu doar dacă se încalcă legi sau ordonanţe.

Tribunalul Hunedoara i-a respins conetstaţia, pe motiv că atât procurorii, în rechizitoriu, cât şi cele două instanţe care au judecat cauza (Tribunalul Hunedoara şi Curtea de Apel Alba Iulia) au arătat că Daniel Dan a încălcat nu doar prevederi din HG, ci şi acele prevederi din legea privind statutul funcţionarilor publici referitoare la organizarea concursurilor.

Daniel Dan a contestat la Curtea de Apel Alba Iulia această decizie. Iar Curtea de Apel statuat că procurorii, în rechizitoriu, şi judecătorii, în deciziile pe fondul cauzei, au evocat doar vag prevederile încălcate din lege şi au insistat în amănunt pe prevederile încălcate din hotărârea de guvern care detalia legea. Prin urmare, judecătoarea Anda Santai a zis aşa: Daniel Dan a fost condamnat doar pentru încălcarea unui HG, care e o normă inferioară legii, deci conform deciziei CCR, nu este faptă penală.

Soluţia

De altminteri, procurorii şi judecătorii fondului nici nu aveau de ce să insiste pe încălcarea legii, căci au dat sentinţele înainte ca CCR să nuanţeze definiţia abuzului în serviciu. Nu aveau cum să anticipeze în aprilie 2016, când s-a dat sentinţa definitivă, ce avea să spună CCR peste două luni.

Deci avem de-a face de o interpretare neunitară, de către judecătorii de la Tribunalul Hunedoara şi de la Curtea de Apel Alba Iulia, a deciziei CCR privind abuzul în serviciu. Soluţia la care procurorii pot apela este aceea de a face contestaţie în anulare la Înalta Curte, iar Instanţa Supremă să dea o interpretare unitară a deciziei CCR în toate cazurile de abuz în serviciu.

Sentinţa de la Alba Iulia nu are aşadar nicio legătură ordonanţa 13, după cum clamează mai mulţi politicieni. Scopul ordonanţei nu a fost acela de a acoperi un vid legislativ care de fapt n-a existat nicio clipă, ci, folosind drept pretext decizia CCR, să modifice legislaţia penală în sensul propus de fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache.