SONDAJ Cine câştigă finala prezidenţială

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Candidaţii din prezent la alegerile prezidenţiale FOTO Adevărul
Candidaţii din prezent la alegerile prezidenţiale FOTO Adevărul

Premierul Victor Ponta ar bate orice candidat al dreptei în turul doi al alegerilor prezidenţiale, arată un sondaj realizat de INSCOP Research , la comanda „Adevărul“. Cele mai mari şanse să-l învingă pe Ponta le are liberalul Klaus Iohannis

Cu patru luni înainte de alegerile prezidenţiale, premierul Victor Ponta pare marele favorit să-i succeadă lui Traian Băsescu la Cotroceni, deşi, paradoxal, încă nu şi-a anunţat oficial candidatura, arată un sondaj realizat de INSCOP la comanda ziarului „Adevărul“. Singurul care i-ar putea ţine piept premierului ar fi proaspătul preşedinte al PNL, Klaus Iohannis, aflat şi el, deocamdată, la stadiul de potenţial candidat. În rest, niciun alt nume, fie el de dreapta, de stânga sau independent, nu i-ar putea sufla lui Ponta fotoliul prezidenţial.

Însă, până să ajungem la turul doi, la finala Ponta-Iohannis, să vedem cum vor depăşi cei doi lideri etapele preliminare: bătălia internă din partid pentru desemnarea oficială a candidatului şi disputa din primul tur.  În ceea ce priveşte propunerile de candidaţi ai partidelor politice, 62,9%  dintre respondenţi îl preferă pe Victor Ponta ca prezidenţiabil al PSD, comparativ cu Mircea Geoană, care ar fi preferat de 37,1%. Astfel, Mircea Geoană, fost preşedinte timp de o noapte în urmă cu cinci ani, se vede scos în afara jocului, deşi mai spera, poate-poate, ca el să fie candidatul PSD la prezidenţiale, iar Victor Ponta să rămână premier.

De partea cealaltă, disputa Klaus Iohannis - Crin Antonescu, care va fi decisă peste o săptămână în Delegaţia Permanentă a PNL, este la fel de dezechilibrată: 66,1% dintre respondenţi îl preferă  drept candidat din partea PNL  pe Klaus Iohannis, în timp ce Crin Antonescu ar fi preferat de 33,9% dintre cei chestionaţi. Dacă ne raportăm la opţiunile celor care declară că vor merge sigur la vot sau probabil vor merge la vot la alegerile prezidenţiale, Victor Ponta şi Klaus Iohannis îşi măresc, uşor, avansul în faţa lui Mircea Geoană, respectiv Crin Antonescu.

MRU, în picaj

Puşi să bifeze un nume dintr-o listă cu variante predefinite, cei mai mulţi români l-au ales pe Victor Ponta (Alianţa PSD-UNPR-PC) ca viitor preşedinte al României. Astfel, candidatul stângii ar fi votat de 43,6% dintre respondenţii care au o opţiune clară de răspuns, adică 68,1% dintre respondenţii care au ales un nume de candidat (cifrele rezultă din eliminarea opţiunilor de răspuns „altcineva“, „nu sunt hotărât“, „nu voi vota“, „nu ştiu/nu răspund“). Victor Ponta este urmat de Klaus Iohannis (PNL-PDL) cu 31,2% şi, la mare distanţă, oarecum surprinzător, de  Mihai Răzvan Ungureanu (Forţa Civică) cu 9,6% dintre opţiuni.

Pe locul patru în intenţia de vot se situează liberal-reformatorul Călin Popescu Tăriceanu (măsurat ca independent) cu  4,5%, urmat de ministrul demisionar al Culturii, Kelemen Hunor (UDMR), cu 3,5%. „Tribunul“ Corneliu Vadim Tudor (2,8%), Cristian Diaconescu (PMP) cu 2,6% şi Dan Diaconescu (PPDD) cu 2,2%, intră doar în  marja de eroare. 5,2% din totalul populatiei aleg varianta „altcineva”, 16,2% nu sunt hotărâţi, 6,5% nu ar vota, în timp ce 4% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Ponta şi Iohannis, în finală

Marea finală electorală, turtul doi al alegerilor prezidenţiale, prefigurează o lupta acerbă între stânga şi dreapta, între Victor Ponta şi Klaus Iohannis. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidenţiale pentru turul doi şi ar avea de ales între Victor Ponta şi Klaus Iohannis, 52,8% din respondenţi ar vota pentru Victor Ponta în timp ce 47,2% l-ar alege pe Klaus Iohannis. Balanţa ar putea fi inversată de cele un milion şi jumnătate de voturi venite din partea etnicilor maghiari, care l-ar putea prefera pe Iohannis pentru simplul fapt că şi el este minoritar. În plus, Iohannis vine din partea PNL, iar electoratul maghiar votează, de regulă, cu candidaţii de dreapta la prezidenţiale.

Raportat la populaţia care declară că se va prezenta la vot (65,9% din eşantion), Victor Ponta ar obţine în turul al II-lea 54,8%, în timp ce Klaus Iohannis ar fi votat doar de 45,2%, situaţie nu tocmai roz pentru neamţul Iohannis, care speră să atragă voturi de la electoratul total dezinteresat de politică, absent de la urne la ultimele alegeri. „Datele sugerează că nehotărâţii şi cei care vin la vot doar la alegerile prezidenţiale vor fi miza principală a bătăliei prezidenţiale“, spune Remus Ştefureac, director INSCOP.

În afară de Klaus Iohannis, ceilalţi candidaţi ai dreptei au şanse infime sau doar teoretice de a-l învinge pe Victor Ponta într-o confruntare de tur doi. Dacă ar avea de ales între Victor Ponta şi Mihai Răzvan Ungureanu, 58,3% dintre respondenţi ar vota pentru Victor Ponta, în timp ce 41,7% l-ar alege pe Mihai Răzvan Ungureanu. Raportat la populaţia care declară că se va prezenta la vot (65,9% din eşantion), Victor Ponta ar obţine în turul al II-lea  62,6%, în timp ce Mihai Răzvan Ungureanu ar fi votat de 37,4%. 

„Încă nu am intrat în atmosfera electorală“

Fostul prezidenţiabil al USL, Crin Antonescu, se vede acum surclasat de fostul său partener politic. 60,7% dintre respondenţi ar vota pentru Victor Ponta în timp ce 39,3% l-ar alege pe Crin Antonescu, deşi o astfel de confruntare se dovedeşte, pe zi ce trece, utopică. Premierul ar câştiga la pas şi un posibil duel cu Cătălin Predoiu: 66,7% l-ar prefera pe liderul PSD, în timp ce 33,3% l-ar alege pe Cătălin Predoiu. Cel mai slab dintre candidaţii dreptei se dovedeşte a fi Cristian Diaconescu, susţinut de PMP şi, implicit, de Traian Băsescu. Fostul ministru de Externe ar fi votat de numai 32, 5% din respondenţi, în timp ce Ponta ar atinge 67,5%.

„Rezultatele măsurătorii opţiunilor electorale ale românilor pentru alegerile prezidenţiale trebuie analizate cu moderaţia impusă de faptul că, deşi au mai rămas mai puţin de patru luni până la alegeri, încă nu am intrat în atmosfera electorală, încă nu cunoaştem toţi candidaţii, încă nu au fost prezentate proiectele candidaţilor. Clarificarea acestor aspecte ar putea produce efecte asupra opiniei publice, cu implicaţii asupra opţiunilor electorale pentru alegerile prezidenţiale“, arată Remus Ştefureac.

Sondajul a fost  realizat de  INSCOP la comanda „Adevărul“ în perioada 1 - 6 iulie 2014, pe un eşantion de 1.055 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 75 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate).

Prezenţa, spre 50%
Spre deosebire de alegerile europene, intenţia declarată a românilor de a se prezenta la votul pentru alegerile prezidenţiale este semnificativ mai mare. 48,6% afirmă că se vor prezenta în mod sigur la vot şi 17,3% sunt ceva mai temperaţi, afirmând că, probabil, se vor prezenta la vot. Cumulat, răspunsurile pozitive în privinţa prezenţei la vot la alegerile prezidenţiale însumează 65,9% dintre opţiuni. 6,4% afirmă că sigur nu se vor prezenta, în timp ce 7,9% spun că probabil nu se vor prezenta la vot. De asemenea, 15,9% încă nu s-au hotărât, în timp ce 3,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

image
Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite