Spre dictatură, cu cântec înainte!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam / Alberto Groşescu
FOTO Inquam / Alberto Groşescu

Recomandările Comisiei de la Veneţia cu privire la legile justiţiei au confirmat temerile opiniei publice româneşti şi europene cu privire la starea valorilor şi principiilor europene, şi în special cu privire la starea statului de drept în România.

Deşi liderii coaliţiei PSD-ALDE continuă să susţină că justiţia este independentă, ba chiar că este mai independentă decât înainte, specialiştii europeni în justiţie propun României o serie de măsuri care să contribuie la (re)instaurarea statului de drept. În acest sens, preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat discuţii cu partidele parlamentare în speranţa detensionării situaţiei politice interne.

Era previzibil că tentativa preşedintelui Iohannis se va solda cu un eşec. În urma modificărilor succesive, prerogativele preşedintelui României s-au tot modificat, iar acesta este la ora actuală departe de a fi factorul de echilibru al societăţii. Pentru a fi un factor de mediere, ar fi fost necesar ca preşedintele să aibă puteri egale cu ceilalţi actori, cu ceilalţi parteneri de dialog. Or, coaliţia PSD-ALDE a redus semnificativ rolul preşedintelui şi, practic, l-a transformat în simplu decor politic.

Întreaga opinie publică europeană observă uriaşa problemă pe care o are România la nivel politic, deşi avem Recomandări clare ale Comisiei de la Veneţia cu privire la ceea ce ar trebui făcut, deşi în Parlamentul European preşedintele Iohannis a susţinut ferm parcursul democratic al României – având un discurs excelent, primit cu aplauze - deşi guvernanţii şi oficialii dâmboviţeni declară acelaşi lucru aproape mereu. Această prăpastie dintre discursul oficialilor (cu excepţia lui Iohannis) şi realitate se adânceşte tot mai mult. România se află la ora actuală aproximativ în felul în care era în anii 80: declarativ avem democraţie, dar nu se respectă drepturile omului; declarativ avem stat de drept, dar supremaţia legii nu se manifestă.

Drumul României spre dictatură continuă în aceste zile cu şi mai mare avânt, deşi, din păcate, în mod imperceptibil pentru marea majoritate a cetăţenilor României.

Se vorbeşte, din nou, în aceste zile triste de analogia cu Turcia, Ungaria sau Rusia. Chiar şi noi, în texte anterioare din blogul nostru din Adevărul am făcut aceste analogii. Problema este că analogiile funcţionează numai dacă sunt privite dintr-o anumită perspectivă, dar nu funcţionează deloc privite din alte puncte. Spre exemplu, în Ungaria, nici premierul Orban, nici alţi oficiali nu au condus ţara spre acea formă de iliberalism ca să fugă de puşcărie. În Turcia, Erdogan construieşte de câţiva ani, cu precizie şi meticulozitate, o societate autocrată, nu ca să poată fura mai mult clica de la putere, ci pentru a reinstaura spiritul otoman. Modelul sultan-supus este atât de puternic, încât cu greu se poate moderniza (democratiza) în mod complet, definitiv, irevocabil, societatea turcă. Ataturk a modernizat Turcia, a scos-o din lumea otomană, dar nu a reuşit să o menţină acolo, căci mentalităţile se schimbă în decenii sau secole.

Drumul României spre dictatură continuă în aceste zile cu şi mai mare avânt, deşi, din păcate, în mod imperceptibil pentru marea majoritate a cetăţenilor României. 

De Ziua Armatei - un cald „la mulţi ani“ tuturor! La mulţi ani, România!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite