Spre un nou Guvern şi acelaşi Preşedinte

Moţiunea de cenzură a fost votată, iar guvernul Dăncilă a picat în urma votului de neîncredere al opoziţiei. 10 octombrie 2019 reprezintă chiar ziua începerii campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în luna noiembrie.

Astfel, scenariul anului 2012 s-a repetat ieri, când primul guvern din istoria politică post-decembristă românească care a căzut în parlament, în urma unei moţiuni de cenzură, pe 27 aprilie 2012, a fost guvernul MRU. Votul din plenul reunit al celor Camere a fost unul cu bile, însă opoziţia, pentru un cât mai mare control asupra propriilor parlamentari, a votat deschis, la vedere. În ciuda directivei PDL de a nu participa la vot, totuşi deputaţii PDL Daniel Barbulescu şi Bădălan Eugen au votat împotriva propriului guvern, precum şi unii independenţi şi minorităţile. Ca urmare a căderii guvernului MRU,  Victor Ponta a fost Premierul desemnat de Preşedinte pentru a forma noul Guvern.

Votul de ieri a fost tot cu bile, nu secret, ci unul la vedere, deoarece puterea şi-a propus să-şi controleze cât mai bine propriii parlamentari. Chiar şi aşa, parlamentarii puterii au votat împotriva propriului guvern. Astfel, deputaţii PSD Marius Bota şi Mihăită Găină, precum şi liderul TSD Gabriel Petrea au votat moţiunea la vedere, precum şi un membru din partea minorităţilor, precum Varujan Pambuccian. Astfel, 238 de voturi au fost în favoarea moţiunii de cenzură, din cele 245 exprimate de parlamentari.

Demiterea Guvernului PSD deschide calea către un guvern de tranziţie, care va avea ca principal obiectiv organizarea alegerilor locale şi parlamentare din 2020. Urmare a trecerii moţiunii de cenzură, Preşedintele României, Klaus Iohannis, are obligaţia constituţională să desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Noul Premier, negociat de partidele politice împreună cu Preşedintele Republicii, va trebui să se prezinte în faţa parlamentului cu programul de guvernare şi lista membrilor Guvernului şi vor trebui să obţină votul noii majorităţi parlamentare.

Care va fi noua majoritate parlamentară?

Cea care a votat moţiunea de cenzură. Astfel, cel mai probabil, noul premier va fi desemnat de Preşedinte din partea PNL, având în vedere faptul că moţiunea de cenzură a fost depusă de liberali, dar a avut susţinerea USR, PRO România, PMP, ALDE, UDMR.

Moţiunea de cenzură, votată chiar în ziua începerii campaniei electorale, a dat startul alegerilor prezidenţiale şi astfel Preşedintele în funcţie îşi poate asigura un al doilea mandat, având în vedere că Viorica Dăncilă a pierdut încrederea parlamentului, iar electoratul PSD, sub îndrumarea edililor, s-ar putea repoziţiona politic, fie la stânga, sub umbrela politică a Pro-România, fie la dreapta ALDE, PNL, fapt care ar conduce la imposibilitatea de a intra în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale a candidatei din partea stângii politice.

Probabilitatea ca alianţa politică Un OM să atragă cât mai mult din electoratul PSD în detrimentul Vioricăi Dancilă este substanţială, având în vedere faptul că miza Preşedintelui este ca aceasta să intre în turul al doilea, deoarece se presupune că ar pierde sigur.

Repoziţionarea politică a electoratului PSD se va realiza prin absenţa candidatului stângii în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, iar probabilitatea ca Mircea Diaconu să între în turul doi al scrutinului electoral de pe 24 noiembrie ar putea să reconfigureze scena politică românească. Nu doar rezultatul moţiunii de cenzură şi formarea unui nou guvern, ci şi rezultatul scrutinului pentru alegerile prezidenţiale vor repoziţiona politic anumiţi reprezentanţi, care îşi vor negocia viitorul politic pentru mandatul parlamentar 2020-2024.