Statul absent sau de ce votează maghiarii ardeleni cu Viktor Orban
0
Premierul Ungariei le-a oferit ardelenilor de limbă maghiară nu doar un proiect politic asezonat cu ajutoare materiale, ci şi un angajament moral şi emoţional: reunificarea naţiunii în Bazinul Carpatic.
În absenţa unei viziuni venite de la Bucureşti şi obosiţi să tot aştepte trecerea legii privind autonomia personală şi culturală, care le-ar fi putut asigura maghiarilor suficiente resurse pentru a se informa, educa, dezvolta în limba maternă, ungurii din România l-au aplaudat pe Viktor Orban. Spre deosebire de oficialii români, premierul ungar a găsit modalităţi să investească în Transilvania, în companii, în şcoli şi universităţi private, în echipe de fotbal, în renovarea clădirilor de patrimoniu returnate de statul român comunităţii. Guvernul de la Budapesta ajunsese într-o vreme să finanţeze şi meditaţiile la limba română ale liceenilor maghiari.
După cum arată sondajele, majoritatea maghiarilor transilvăneni vor vota duminică pentru continuitate: pentru FIDESZ şi pentru Orban. Principalul instrument de lucru al FIDESZ în Transilvania şi în comunităţile maghiare din afara Ungariei este monopolul media prin care îşi poate asigura propaganda. Budapesta a ocupat tot spaţiul informatic lăsat de izbelişte de Bucureşti. Ungaria a adus în România televiziunile mari de la Budapesta, radiourile şi site-urile. Maghiarii ardeleni nu mai caută demult emisiunea săptămânală în limba maghiară pe care o oferă televiziunea publică, ei folosesc telecomanda doar pentru posturile TV ungureşti. Nu e sigur că un canal de televiziune finanţat de România să transmită 24 de ore din 24 în limba maghiară ar fi avut mai mult succes decât ce le oferă Budapesta, dar ar fi fost o alternativă.
Aşa cum arată lucrurile acum, spaţiul informaţional de limbă maghiară din România este acaparat total de Ungaria, care a pus în acest fel în practică documentul adoptat de parlamentul de la Budapesta în 2011, „Politica naţională maghiară – Cadrul strategic al politicii naţionale”, prin care îşi propune reunificarea şi reconstrucţia naţiunii maghiare din Bazinul Carpatic, ca un remediu la consecinţele suferite de naţiunea ungară ca urmare a Tratatului de la Trianon.
Ungaria a fost lăsată să încalce multe linii roşii în Transilvania atunci când a preluat din atribuţiile statului român sau când i s-a permis să aibă privilegiul exclusiv asupra spaţiul informaţional din comunitatea maghiară.
Chiar dacă în strategia ungară nu e vorba despre revendicări istorice, marşul forţat al Budapestei în Transilvania se face cu mult zgomot şi include terenuri agricole, imobile, companii, donaţii în domeniul sanitar. Tot ceea ce face Ungaria este dezvoltat şi repetat în presa de limbă maghiară din Transilvania, care în schimb nu transmite nimic despre ceea ce face statul român pentru localităţile unde populaţia ungară este preponderentă. Peisajul mediatic creat arată că ungurii din România ar fi, de fapt, în grija Budapestei.
Autoritatea statului român e pusă la încercare şi acest lucru poate avea efecte neplăcute, mai ales că mentalitatea maghiarilor a fost modelată în ultimul deceniu după principiile formaţiunii conduse de Viktor Orban.
Potrivit unor cercetări recente, peste 80% dintre maghiarii din România vor vota cu FIDESZ, partidul condus de Viktor Orban, la alegerile de duminică.
Cu toate acestea, cercetarea făcută de Institutul Bálványos şi Transylvania Inquiry la finele anului trecut scoate la iveală că marea majoritate a maghiarilor din România nu se identifică nici cu Ungaria, nici cu România. Atunci când au fost întrebaţi care consideră că e patria lor, 47% au răspuns Transilvania, 37% au vorbit despre locul lor natal, 10% consideră că România e patria lor şi doar 2% menţionează Ungaria şi Bazinul Carpatic. Ungurii ardeleni pun pe primul loc al ataşamentului lor Transilvania (95%), dar când îşi definesc naţionalitatea, cei mai mulţi se referă la limba şi cultura maghiară (70%).
Aceste date sugerează la prima vedere că discursul lui Viktor Orban despre unificarea naţiunii în Bazinul Carpatic rămâne un construct abstract: în mod paradoxal, 90% se consideră parte a naţiunii ungare, dar în paralel 56% dintre maghiarii din Transilvania se consideră parte a naţiunii române.
„Noi aici, în Europa Centrală, credem că suntem sortiţi eşecului dacă nu avem o misiune”, scria anul trecut Viktor Orban într-un text în care se răfuia cu Occidentul. Într-adevăr, el ca premier şi-a asumat de la început misiunea aducerii împreună a comunităţilor de maghiari din provinciile care până în 1918 erau administrate de la Budapesta. A cheltuit sume importante în fiecare din aceste regiuni şi a încercat, fără mari succese, să cointereseze şi statele gazdă ale acestor comunităţi maghiare în proiectele transnaţionale de infrastructură. În această configuraţie, Transilvania este perla coroanei, locul în care s-au născut mari poeţi şi oameni de stat maghiari, locul în care naţionalismul şi şovinismul ar putea fi eradicate, dacă n-ar fi încurajate, după cum spunea fostul lider UDMR, Marko Bela, retras în literatură de mai mulţi ani: „Noi, maghiarii şi românii transilvăneni, cunoaştem lucruri pe care nici românii de dincolo de Carpaţi, nici ungurii din Ungaria nu le ştiu. Acest specific transilvănean ar trebui să-l exploatăm şi ar trebui să ne dumirim, în sfârşit, că multiculturalismul ar elibera energii colosale în această regiune, dacă am fi capabili să-l considerăm un avantaj şi nu un neajuns.”
Premierul ungar mizează însă pe comunitatea închisă, pe naţiunea care se extinde dincolo de frontiere, pe suveranismul opus europenismului, pe naţionalismul opus multiculturalismului, pe iliberalismul opus societăţii deschise. FIDESZ a început să-şi exporte ideile excesive, acaparează tot mai multă mass-media în statele în care există comunităţi maghiare, îşi extinde acolo influenţa politică, economică şi culturală, reduce independenţa formaţiunilor politice maghiare din aceste ţări. În plus, invazia rusă în Ucraina a scos la iveală caracterul dilematic al regimului de la Budapesta şi efectul dramatic al manipulării, fiindcăpotrivit ultimului sondaj Median peste 40% din votanţii FIDESZ consideră legitimă intervenţia Rusiei, în vreme ce şeful propagandei partidului FIDESZ crede că Ungaria trebuie să fie pregătită să primească teritoriul ucrainean Transcarpatia, pe cale paşnică.
Sabina Fati - Deutsche Welle
Se încarcă comentariile...
