Statul de drept, împărţit nedrept

Comitetul Executiv al PSD a trebuit să se întrunească la „Băile Herculane“ pentru a rosti un cuvânt şi a da  un verdict cu privire la „Statul paralel“. Locul a fost bine ales, dat fiind că, în mitologia elinilor, Hercule era Zeul Puterii. Altfel spus, acolo ideologia s-a întâlnit logic (chiar supra-logic) cu mitologia. Ce anume este acest „Stat paralel“ nu ni s-a spus ceva mai clar, nici atunci, nici după aceea.

Specialistul în Dreptul constituţional, adică Tudorel Toader, încă nu s-a pronunţat, iar fostul Premier Mihai Tudose recunoaşte onest că nu înţelege acest concept. De aici şi mulţimea, ca şi varietatea interpretărilor, respectiv a opiniilor, dintre care jumătate sunt paralele, restul sunt intersectate, unele fiind chiar în conflict.

Noi, la Geometrie, în clasa a V-a, am învăţat că paralelele sunt două linii care stau una lângă alta, şi care nu se intersectează nici la infinit. Apoi, la Liceu, am aflat că această relaţie este valabilă doar pentru suprafeţele plane (chiar plate), dar nu şi pentru cele sferice. Pentru acestea, germanul Riemann, dar şi ardeleanul Bolyai ne dau alte reguli. Pe o sferă, cum este Pământul, poate fi trasat un număr infinit de linii paralele. Dar, ţara noastră este aşezată într-un spaţiu mioritic, bazat pe alternanţa dintre deal şi vale, deci aici ecuaţia paralelelor este exclusă. Bine, bine, ne întâmpină oponentul nostru, dar aici nu este vorba de „linia geometrică“, ci de „linia politică“, ele fiind diferite. Ca să nu ne mişcăm paralel cu această observaţie, vom recunoaşte că există şi o „linie politică“ şi că aceasta ne poate conduce şi la un „stat paralel“. Nu ştim, doar presupunem de unde anume a luat Liviu Dragnea această expresie şi ce înţelege dânsul prin ea, dar, în alte contexte, ea a fost şi este folosită cu un sens foarte precis.

Noi nu înţelegem ce este „statul paralel“ în viziunea PSD, deci putem doar să subînţelegem, plecând de la diverse semne, expresii, opinii vagi.

Într-un text publicat pe „Vice“ (22 Noiembrie, 2017), Sidonia Bogdan face o analiză pertinentă, descriptivă şi istorică, a „statului paralel“. Expresia a apărut în Pakistan, într-o teză de doctorat, şi se referea la Puterea militară care a ajuns să fie dominantă în raport cu întreaga ţară. În limbajul nostru actual, o parte a Puterii executive (care este doar una dintre cele Trei Puteri ale statului) ajunge să domine sau să dicteze asupra întregului stat, ceea ce echivalează cu o  dictatură militară. Expresia revine în cazul conflictului sârbo-albanez, când sârbii au considerat că statul Kosovo este un „stat paralel“. Adică, acest stat nu mai este integrat în fosta Iugoslavie, dar nici nu se integrează în noua Serbie. Expresia revine - punct important pentru noi - în Turcia. După tentativa eşuată a puciului militar, Erdogan a recurs la expresia „stat paralel“, unul care doar era să fie, dar n-a fost, prin vigilenţa lui. Nu este exclus, ba este chiar posibil ca această faimoasă expresie să fi ajuns din gura lui Erdogan la urechile lui Victor Ponta, iar de aici în vocabularul bunului său coleg şi „preten“, Liviu Dragnea.

Noi nu înţelegem ce este „statul paralel“ în viziunea PSD, deci putem doar să subînţelegem, plecând de la diverse semne, expresii, opinii vagi. În esenţă, tot ceea ce nu este condus direct de PSD, sau nu este în acord cu politica acestui partid, intră în sfera largă şi vagă a „statului paralel“. Unul dintre întemeietorii acestui „stat paralel“ este miliardarul George Soros, iar cei mai recenţi contributori se pare că vor fi cei care „defăimează“, adică îşi „bârfesc“ ţărişoara lor dragă, sau înţeleapta conducere a acesteia, în frunte cu eminentul emir Liviu Dragnea. Cum avem un teren fecund, iar din cer plouă cu temei, toate cresc în ţara noastră, de la cele vegetale până la cele mitologice. Se pare că „statul paralel“ s-a dezvoltat tot dintr-o entitate matematică, algebrică în acest caz, adică „binomul“. Algebra lucrează şi cu necunoscute, cele numerice (x, y, z), nu feministe, deşi mai nou s-ar putea extinde şi aici. Deci, nucleul „binomului“, care este rădăcina cu pricina, este SRI-DNA, deci Florian Coldea şi Laura Codruţa Kovesi. Personal, am rămas încântat când, după 8 ore de interogatoriu, Florian Coldea a folosit şi a repetat expresia „stat vertical“. Precizez aici, doar în trecere, că în Filosofia Culturii au fost elaborate două modele de organizare socio-culturală: Piramidal, care merge pe ierarhie, deci pe verticală, şi Mozaicat, care merge egal-egalitarist, pe orizontală. Expresia „stat paralel“ este absolut nefericită, neinspirată, pentru că nu merge nici pe modelul piramidal (deşi este inspirată de acesta), dar nici pe orizontală, expresia cu pricina fiind asociată cu tensiunea, conflictul, dominaţia.

Dat fiind tot ce am spus până acum, „statul paralel“ nu este deloc paralel, dar nu este nici „vertical“, ci el este - folosind o imagine paradoxală -, paralel pe verticală.

După anul 1989, am publicat pe blogul „adevărul.ro“ mai multe texte în care, plecând de la „băieţii deştepţi“ (la care se adaugă, mai nou, şi „fetiţele isteţe“) analizam fenomenul numit „Viclenie“. În acel context am făcut distincţia dintre Mobil şi Pretext, la care omul viclean recurge constant. Pretextul este dezirabil, este transparent, este afişat ostentativ, ca tot omul să vadă, să audă, să priceapă. În schimb, Mobilul este indezirabil, este obscur (sau clar-obscur), este tăcut. Relaţia perversă dintre ele, stăpânită doar de cei vicleni, se explică simplu aşa: Mobilul stimulează din umbră Pretextul, iar acesta maschează Mobilul. Spre exemplu, Bulă întreabă „De ce aţi elaborat Ordonanţa nr. 13!?“, iar Florin Iordache (Ciordache) răspunde: „Pentru a îmbunătăţi Legislaţia“ patriei noastre dragi. De fapt, Ordonanţa nr. 13 era făcută pentru a-l apăra pe Liviu Dragnea (penal condamnat). Suntem foarte curioşi să aflăm care va fi Pretextul invocat pentru o viitoare Lege care va condamna defăimarea  (infamia, denigrarea etc). Mobilul Legii este clar ca lumina zilei, adică să apere PSD şi mai ales pe „aleşii neamului“ de orice suspiciune, de orice critică.

Dat fiind tot ce am spus până acum, „statul paralel“ nu este deloc paralel, dar nu este nici „vertical“, ci el este - folosind o imagine paradoxală -, paralel pe verticală. Adică, PSD-ALDE şi aleşii lor, împreună cu „aleşii neamului“, lucrează sus, la nivel de Pretext, elaborând tot felul de Decizii, Ordonanţe, Legi care, cică, sunt pentru întregul popor, dar, la nivel de Mobil, îşi văd doar de interesele lor, fie ele individuale sau de grup (adică de gaşcă, cerc mafiot etc). Relaţia complexă, chiar complicată, dintre Mobil şi Pretext este exprimată simplu într-o zicătoare a românilor: „Hoţul strigă: hoţii!!!“

P.S. Acum doi ani, într-un Raport anual, Laura Codruţa Kovesi mărturisea onest că i-a trebuit câtăva vreme până când a aflat tehnicile subtile la care recurg infractorii („băieţii deştepţi“, „fetiţele isteţe“), pentru a-şi masca faptele penale. N-am nici un fel de dubiu că este vorba de relaţia perversă, de inter-locare, între Mobil şi Pretext. De altfel, în Instanţele de judecată, infractorii şi avocaţii lor pun accentul exclusiv pe Pretextul dezirabil, uitând complet de Mobilul mut (indezirabil), iar Procurorul se mişcă invers. Este sarcina Judecătorului să cumpănească, să judece şi să decidă, cu Balanţa Zeiţei pe masă.