Statul de drept: cum a rămas Predoiu în siajul lui Dragnea
0
Sloganul „corupţia ucide“ a fost abandonat, deşi dramele nu s-au terminat. Morala provizorie a ministrului Justiţiei şi pasivitatea lui frenetică nu au fost de ajutor în recuperarea timpului pierdut pe vremea PSD.
Ministrul Justiţiei are multe de explicat, nu doar despre cum s-a diluat anticorupţia sau despre dosarul de spălare de bani, închis recent, în care personajul central era un prieten bun al lui Liviu Dragnea, căruia actualul ministru al Justiţiei i-a fost avocat: Costel Comana, cel care s-a sinucis în toaleta avionului pe ruta Brazilia-Costa Rica, după ce DNA începuse urmărirea penală împotriva lui. E interesantă şi fotografia ministrului Cătălin Predoiu şi cu fostul său amic acuzat de corupţie: Florin Secureanu, fost director al Spitalului Malaxa, descoperit că ar fi furat sume mari de bani, încearcă să impresioneze cu această poză, în aşteptarea unui prim verdict din partea judecătorilor.
Cătălin Predoiu crede că un avocat n-ar trebui să aibă scrupule atunci când îşi alege cazurile, aşa că nici corupţia, nici traficul de arme nu-l deranjează pe ministrul Justiţiei. Nu foarte demult, l-a apărat pe Resit Tavan, cetăţean turc acuzat, între altele, că vindea ilegal arme americane în Iran.
Ministrul Justiţiei este un pragmatic, e jucătorul care vrea să câştige la fiecare mână, maleabil, supus în faţa celui care l-a ridicat în funcţie, transpartinic, adus în politică de valul Tăriceanu-Patriciu, adoptat de Băsescu şi ulterior de Iohannis, Cătălin Predoiu s-a dovedit adeptul provizoratului şi al stagnării. Nu deranjează şi nu vrea să fie deranjat. Nu vorbeşte despre trecut şi nu-şi asumă greşelile, trece peste ele, ca un cal de curse peste obstacole. Totul e să nu se extenueze şi să nu se dea de gol înainte de vreme.
Distorsionările produse în sistemul juridic de PSD în perioada lui Liviu Dragnea au fost păstrate, preluate, prelungite. Secţia Specială croită pentru a-i descuraja pe magistraţii din cazurile de corupţie (Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie) pare să fi devenit folositoare şi pentru actuala putere, iar magistraţii vorbesc între ei despre o „justiţie a melcilor” şi despre intervenţiile care se fac pentru dosarele în care apar "galbenii", adică liberalii, numiţi aşa după culoarea dominantă a siglei PNL.
Pentru a relua dosarele de corupţie, şi cele de crimă organizată, Cătălin Predoiu nu avea neapărată nevoie de o majoritate în Parlament. Putea face, însă, cel puţin câteva lucruri decisive, cu susţinerea executivului din care face parte: ar fi putut cere accesul procurorilor la bazele de date ale Fiscului, ale Poliţiei şi chiar ale Serviciului Român de Informaţii, deşi Curtea Constituţională a scos SRI din activitatea de urmărire penală, prima dată în 2016, când Curtea a anulat toate probele obţinute de ofiţerii de intelligence pe baza protocoalelor semnate între reprezentanţii parchetelor şi cei ai Serviciului. A doua oară, la începutul anului 2020, când CCR a decis că probele adunate de SRI prin interceptări făcute pe mandatele de siguranţă naţională nu pot fi folosite în dosare penale.
De patru ani, de când nu mai pot fi folosite interceptările SRI, politicienii români au respirat uşuraţi şi n-au vrut să înfiinţeze un serviciu independent, controlat eventual de Parlament, cu o lege clară prin care să fie evitate abuzurile şi care să se ocupe cu ascultarea telefoanelor infractorilor, fie ei corupţi, criminali, traficanţi. În acelaşi timp, vidul lăsat de Curtea Constituţională spre fericirea celor tentaţi de traficul de influenţă, putea fi umplut prin câteva prevederi ale unei Ordonanţe de Urgenţă. Cătălin Predoiu a preferat, în schimb, un proiect supus dezbaterii publice până la primăvară şi care, după cum scrie Adevărul, "e făcut special să pice din nou la Curtea Constituţională".
Pe de altă parte, fără interconectarea la bazele de date ale instituţiilor de forţă şi la ANAF, procurorii nu pot face mai nimic: nu au cum să-i verifice pe cei acuzaţi de fapte de corupţie şi nu-i pot găsi pe traficanţii de persoane. Dacă ar fi existat voinţă politică, într-o singură şedinţă de guvern s-ar fi putut rezolva aceste lucruri. Ministrul Justiţiei pare că se simte bine cu un corp de procurori fără dinţi, care nu are arme să lupte cu infractorii.
Justiţia e deficitară în România, a spus-o Comisia Europeană în septembrie în primul Raport anual privind situaţia statului de drept în Uniunea Europeană. Legile justiţiei au fost modificate în defavoarea magistraţilor, sondajele arată că doar 37% dintre români consideră că justiţia este independentă. Această percepţie este explicată de oameni prin "imixtiunile sau presiunile exercitate de guvern şi de politicieni asupra justiţiei", potrivit Raportului privind statul de drept.
Sloganul „corupţia ucide” a fost abandonat, deşi dramele nu s-au terminat. Morala provizorie a ministrului Justiţiei şi pasivitatea lui frenetică nu au fost de ajutor în recuperarea timpului pierdut pe vremea PSD şi în restaurarea independenţei şi puterii magistraţilor. Dar cum ar putea Cătălin Predoiu să-şi abandoneze strategia contemplativă, când exact acum un an şi-a făcut o firmă cu vicepreşedintele ALDE Cătălin Beciu, candidat pentru Senat din partea PRO România? Acelaşi Beciu, care îi numea în ianuarie 2017 "nazişti, cretini şi criminali" pe cei care protestau în Piaţa Victoriei împotriva vestitei Ordonanţe 13.
Sabina Fati - Deutsche Welle
Se încarcă comentariile...
