Strategia la Marea Neagră. Ce poate face România, ce se aşteaptă de la americani

Gen. Ben Horges a deschis ediţia din acest an a conferinţei „Black Sea and Balkans Security Forum”

Într-o lume tot mai confuză, cu dezvoltări neaşteptate, capacitatea de analiză strategică devine esenţială, iar „Forumul de Securitate la Marea Neagră şi în Balcani“ reuşeşte să se impună ca unul dintre cele mai importante evenimente de acest gen din România şi din zonă.

Forumul, în organizarea New Strategy Center în parteneriat cu Universitatea Ovidius din Constanţa , ajuns la a treia ediţie, a adus la malul Mării Negre experţi şi oficiali din România şi străinătate pentru a discuta strategia de securitate în regiune, dintr-o multitudine de perspective: militară, economică, socială, mediu şi schimbări climatice, educaţie, sănătate.

În analiza gen. Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, scena mondială este definită în prezent de competiţia strategică a marilor puteri, SUA, Rusia, China.

Pe acest fundal, Marea Neagră a devenit extrem de importantă. Marea Neagră nu este un lac, ci o extensie a Oceanului Planetar de unde Rusia îşi proiectează forţa spre Orientul Mijlociu şi Mediterana, afirmă gen. Hodges. În această mare strategie, Rusia încearcă să-şi păstreze sfera de influenţă în Ucraina, Georgia, Moldova, iar Turcia are un rol esenţial prin controlul strâmtorilor şi prin prevederile Convenţiei de la Montreux care stabileşte în ce măsură nave militare străine regiunii pot fi prezente în Marea Neagră şi pentru cât timp.

Ultimele evoluţii din zonă au dus la apariţia unei noi Cortine de Fier în Marea Neagră. Iar toate analizele arată că în următorii zece ani, Europa nu va deveni autonomă din punct de vedere strategic, deci securitatea europeană, inclusiv în zona Mării Negre va avea nevoie în continuare de implicarea substanţială a Statelor Unite.

Vestea bună este că oficialii occidentali şi-au dat seama despre ce se întâmplă şi au fost luate măsuri de răspuns la summiturile NATO care au urmat după anexarea Peninsulei Crimeea.

Deşi, iniţial, Marea Baltică a fost considerată mai importantă, percepţia este pe cale să se schimbe. Marea Neagră are aceeaşi greutate strategică, ba chiar cu elemente suplimentare, ţinând cont şi de interesul Chinei de a dezvolta rutele comerciale pe Noul Drum al Mătăsii.

Într-un astfel de scenariu, portul Constanţa ar beneficia economic, ca şi parcursul Dunării. Iar Turcia, la rândul ei, ar putea da curs proiectului de construire a unui canal care să dubleze Bosforul, ceea ce 
s-ar putea face în următorii ani.

Dar, în analiza generalului american sunt luate în calcul şi scenariile negative cum ar fi sugrumarea economică a portului Odesa, ceea ce se întâmplă cu porturile ucrainene de la Marea Azov, sau un alt scenariu analizează chiar ocuparea Insulei Şerpilor.

Ce măsuri se pot lua? Sprijinirea navigaţiei libere în Marea Neagră, implicarea aliaţilor pe toate palierele, militar, diplomatic, economic, informaţional şi din punct de vedere legal-stat de drept.

Pentru George Friedman, cunoscutul analist, fondator al Geopolitical Futures, creşterea prezenţei americane la Marea Neagră, la nivelul echivalent celei din Polonia, este esenţială pentru coerenţa întregului flanc NATO şi pentru sprijinirea rolului pivotal al României la Marea Neagră.

În opinia sa, este încurajator că atât Nordul, Marea Baltică, dar şi Sudul, Marea Neagră, primesc acum atenţie egală în NATO. Pentru Alianţă ca întreg, dar şi pentru ţările de la frontiera estică a 
NATO, ca România şi Polonia în particular, rămâne de importanţă vitală să păstreze şi să dezvolte legătura transatlantică şi angajamentul SUA în Europa.