Succes deosebit al socialiştilor doljeni: Legea pentru alegerea administraţiei publice locale a fost trimisă de instanţă la Curtea Constituţională a României

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În ultima zi a depunerii candidaturilor pentru alegerile locale, 26 aprilie 2016, Partidul Socialist Român, Filiala Judeţeană Dolj, prin vicepreşedintele Filialei, domnul Ion Lungu, a înregistrat propria sa candidatură pentru postul de primar al Municipiului Craiova, precum şi lista de candidaţi pentru Consiliul Local Craiova. Urmează o poveste cu alegători, candidaţi şi judecători, greu de crezut că mai poate avea loc într-o ţară membră a UE.

În data de 27 aprilie 2016, Biroul Electoral al Circumscripţiei nr. 1 Craiova a respins cele două propuneri de candidatură, prin două hotărâri motivate prin raportarea total greşită la articole din legea 115/2015, numită şi Legea pentru alegerea administraţiei publice locale.

Ideea generală a Hotărârilor nr. 21 şi 22 a fost aceea că listele de susţinători care au însoţit cele două candidaturi nu aveau numărul solicitat de Legea 115/ 2015, adică 2581 susţinători.

În primul rând, candidatul Ion Lungu a aflat din Hotărârea nr. 21, cu surprindere că „potrivit art. 49 alin. 2 din Legea 115/2015, pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul Electoral (...)”.

Toate bune şi frumoase, dar articolul 49, alin. 2 sus-amintit se referă la candidaţii din partea unui partid politic şi nu la candidaţii independenţi, aşa cum susţine Biroul Electoral al Circumscripţiei nr. 1.

Ultimele două paragrafe ale textului Hotărârii nr. 21 vin cu „precizări” de natură să încurce şi mai mult treburile:

„Faţă de aceste motive se constată că numitul Ion Lungu (se impunea ca regulă de bun simţ folosirea apelativului „domnul” n.a.) nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida, respectiv acelea prevăzute de art. 47, 50 din Legea 115/ 2015. Ca urmare, în temeiul art. 47, 50, 51 şi 5 din Legea nr. 115/2015, hotărăşte: respinge candidatura domnului Ion Lungu pentru funcţia de primar al Municipiului Craiova ca şi candidat independent”.

Se constată, din nou, o confuzie majoră: articolul 50 din Legea 115/ 2015 se referă la candidaţii independenţi, deci domnul candidat Ion Lungu, candidat din partea unui partid nu trebuia să-l respecte, din simplul fapt că acest articol nu priveşte situaţia domniei sale.

Ceva, probabil logica, mă determină să mai citesc odată primul paragraf al hotărârii, în care scrie negru pe alb: „privind candidatura pentru funcţia de primar al Municipiului Craiova a domnului Ion Lungu, candidat din partea Partidului Socialist Român”.

Aşadar, potrivit Hotărârii nr. 21, cu de la sine putere, Biroul Electoral al Circumscripţiei Electorale nr. 1, Municipiul Craiova, Judeţul Dolj, l-a trecut pe domnul Ion Lungu de la postura iniţial recunoscută de candidat din partea unui partid politic, la aceea de candidat independent. „Curat murdar!”, am zice, vorba lui Ghiţă Pristanda, omul legii, creat de inegalabilul Ion Luca Caragiale.

Nici în cazul Hotărârii nr. 22, de respingere a listei de candidaţi pentru Consiliul Local din partea Partidului Socialist Român, justificările Biroului Electoral nu stau mai bine la capitolul legalitate, deoarece apare textul: „potrivit art. 49 alin. 2 din Legea 115/2015, pentru funcţia de consilier, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul Electoral (...)”. Adică, iarăşi, articolul 49 alin. 2 este atribuit ca referindu-se la independenţi, deşi el, în Legea 115/2015, se referă la candidaţii din partea unui partid politic.

Aceste confuzii majore l-au determinat pe domnul Ion Lungu să conteste ambele hotărâri, în termenul legal, la Judecătoria Craiova. Domnul Ion Lungu a fost ajutat în demersul său de formulare a contestaţiilor, de către mine, semnatarul acestor rânduri şi de domnul Ilie Rotaru, candidat pentru un post de consilier local pe listele Partidului Socialist Român şi Prim-Vicepreşedinte al Filialei Judeţene Dolj a Partidului Socialist Român.

În plus, domnul Ion Lungu a solicitat, în ambele contestaţii, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 49 alin. 2 pe motivul că el reprezintă o ingerinţă majoră în dreptul constituţional de a fi ales, mai ales că articolul 19 alin. 3 din Legea partidelor politice nr.114/2015 permite ca un partid să se înscrie şi să funcţioneze cu o listă de cel puţin 3 membri fondatori. Aşadar, dacă un partid poate avea cel puţin trei membri pentru a funcţiona, de ce în Legea 115/2015, art.49, alin. 2 se prevede că un candidat al partidului trebuie să aibă minim 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul Electoral?

La foc automat, în ziua de 29 aprilie 2016, imediat după ce au fost înregistrate contestaţiile şi primite numerele de dosare, judecătorii conştiincioşi au trecut la treabă. Contestaţia cu privire la respingerea listei de candidaţi pentru Consiliul Local, precum şi cererea de sesizare a excepţiei de neconstituţionalitate au fost respinse ca nefondate.

În răstimpul dintre judecarea celor două cauze, domnul Lungu Ion a formulat, ajutat de mine şi domnul Ilie Rotaru, apelul, conform legii, la Tribunalul Dolj, fără a i se comunica în scris nici măcar soluţia pe scurt, aşa cum era normal.

A urmat şi judecarea contestaţiei cu privire la respingerea candidaturii pentru funcţia de primar, precum şi a cererii de sesizare a excepţiei de neconstituţionalitate. Şi de această dată, cele două solicitări au fost respinse ca nefondate.

Din nou, domnul Lungu Ion a formulat, ajutat de mine şi de către domnul Ilie Rotaru, apelul, conform legii, la Tribunalul Dolj, fără a i se comunica în scris nici măcar soluţia pe scurt, aşa cum era normal.

Totul s-a petrecut până în ora 16.00 a zilei de 29 aprilie 2016, Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor, când registraturile instanţelor încetează programul cu publicul.

Între timp, curierul i-a adus domnului Lungu Ion, la sediul Partidului Socialist Român din Craiova, indicat ca adresă de primire a actelor procedurale citaţia că apelul la respingerea listei de candidaţi pentru Consiliul Local şi apelul la respingerea solicitării excepţiei de neconstituţionalitate se vor judeca la ora 18.00, în timp ce apelul la respingerea candidaturii pentru postul de primar şi apelul la respingerea solicitării excepţiei de neconstituţionalitate se vor judeca în data de 30 aprilie 2016, ora 10.00.

Procesul de la Tribunalul Dolj din 29 aprilie 2016 s-a încheiat cu respingerea apelului ca nefondat.

Cel de-al doilea proces de la Tribunalul Dolj, din data de 30 aprilie 2016, a avut însă un alt rezultat. După examinarea cauzei în sala de judecată, instanţa s-a retras pentru deliberare. Pronunţarea a venit la aproximativ o oră.

Hotărârea pe scurt (definitivă) a Tribunalului Dolj, cu numărul 1012/2016/30 aprilie 2016, conform textului afişat on-line pe portalul instanţelor de judecată are următorul conţinut:

„Admite în parte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi în temeiul art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/ 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. 2 din Legea nr. 115/ 2015, raportat la dispoziţiile art. 16, art. 26, art. 37 şi art. 53 din Constituţia României”.

În schimb, în aceeaşi hotărâre se respinge ca „nefondat” apelul în care se cerea examinarea gravelor deficienţe legale în formularea Hotărârii nr.21 a Biroului Electoral al Circumscripţiei Electorale nr.1, a Municipiului Craiova, Judeţul Dolj.

Practic, Tribunalul Dolj a făcut parţial dreptate. Să luăm un caz concret. Cetăţeanul X este amendat de Poliţie pentru că a traversat strada prin loc nepermis. Omul, cinstit, ia procesul verbal scris de către agentul constatator, merge şi achită amenda în 48 de ore, ca să scape doar cu jumătate din sumă. Asta în caz că are bani. Poate, de curiozitate, citeşte procesul verbal şi constată, după ce se documentează că articolul în baza căruia a fost amendat, se referă la faptul că el, pietonul, a staţionat cu maşina personală în zona de acţiune a indicatorului „Staţionarea interzisă”. Contestă amenda în instanţă şi cine ştie dacă îi va da cineva dreptate.

Autorităţile electorale craiovene se ghidează, deci, după principiul că „tenisul de masă” şi „tenisul de câmp” sunt la fel, că doar tot cu fileu, palete şi mingi se joacă. Ori că „Raliul” şi „Formula 1” sunt identice: adică tot maşini, tot piloţi, tot patru roţi şi un volan etc. Probabil că aşa gândesc şi unii dintre judecătorii craioveni.

Ce să-i facem, se pare că aici la noi, unde se consideră că sunt „porţile Orientului”, este posibil orice, dacă ar fi să-l parafrazăm pe Raymond Poincaré, într-una din celebrele sale pledoarii.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite