Suspectul Victor Viorel Ponta se agaţă de fotoliul de premier: cum s-a schimbat discursul şefului PSD de când a intrat în vizorul DNA

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Victor Ponta Desen de Vali Ivan
Victor Ponta Desen de Vali Ivan

Premierul Victor Ponta a anunţat că refuză să demisioneze din fruntea Guvernului şi a pretins că solicitarea DNA de începere a urmăririi penale împotriva sa în dosarul în care anchetat şi senatorul Dan Şova este o încercare de răsturnare a actualului Guvern, din motive politicianiste

Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a anunţat la Parlament, după o şedinţă a liderilor coaliţiei de guvernare, că respinge categoric varianta demisiei din fruntea Executivului. Ponta a invocat emoţia provocată de cazul Marianei Rarinca şi a insinuat că ar fi victima unei răzbunări a sistemului judiciar, dar a acuzat şi o premeditare cu scop politic. Concret, Ponta a susţinut că scopul DNA este de a-l vedea plecat de la Palatul Victoria, prin orice mijloace.

„Este o lovitură de stat“

Într-o declaraţie de presă care a durat aproximativ 30 de minute, Ponta a lansat atacuri la adresa Justiţiei, a preşedintelui Klaus Iohannis, dar şi la adresa fostului preşedinte Traian Băsescu, care i-a cerut demisia.

„Este un moment dificil pentru mine, şi personal, şi din punct de vedere politic, însă am trecut peste multe astfel de momente. Am lucrat în Justiţie ca magistrat, nu am intenţia de a mă lupta cu Justiţia, cred în Justiţie, dar am dreptul să-mi spun punctul de vedere. Evident, mă consider nevinovat“, s-a disculpat Ponta şi a adăugat că, totuşi, nu se consideră o victimă, dimpotrivă, intenţionează să „lupte până la capăt“. După acest avertisment, premierul a declarat răspicat că acuzarea sa are drept scop final schimbarea Guvernului şi a acuzat, astfel, o imixtiune a politicului în Justiţie.

„Am dreptul de a gândi şi de a spune că acuzarea mea pentru presupuse fapte din 2007-2008, pentru care s-a deschis dosar în 2012, are legătură directă cu evenimente recente, şi anume cu emoţia produsă în opinia publică de cazul Rarinca, de poziţiile Asociaţiei Judecătorilor şi de votul în cazul Şova. Înţeleg aceste lucruri, dar cred că Justiţia nu înseamnă să reacţionezi la evenimente politice încercând să elimini un lider politic“, a spus Ponta. „Acuzarea mea de vineri are ca scop schimbarea guvernului. Schimbarea guvernului se face prin vot. Orice altă metodă înseamnă lovitură de stat“, a adăugat el.

Ponta a vorbit şi despre apelul lansat de Traian Băsescu, care i-a cerut demisia, şi l-a acuzat că s-ar fi ascuns „timp de zece ani în spatele dosarelor“, iar în ce îl priveşte pe Klaus Iohannis, premierul i-a „amintit“ şefului statului că şi acesta avea un proces în desfăşurare la data la care a candidat. Klaus Iohannis nu a reacţionat la aceste acuzaţii, în schimb copreşedintele PNL Vasile Blaga a lămurit situaţia. „Ponta pune egalitate între el şi Klaus Iohannis, se face că uită că în cazul preşedintelui a fost un proces civil pe care îl câştigase într-o primă etapă. Ponta, şi nu Klaus Iohannis a fost acuzat de evaziune fiscală şi de spălare de bani“, a reacţionat Blaga.

Complicata relaţie a premierului cu Justiţia

Comportamentul lui Victor Ponta şi, în special, atitudinea sa faţă de Justiţie au suferit modificări aparent inexplicabile în ultimele luni. Deputatul liberal Ovidiu Raeţchi a arătat însă că, puse în contextul anchetei DNA, reacţiile lui Ponta în privinţa cererilor Justiţiei devin uşor de înţeles. Raeţchi a derulat, într-un articol publicat la secţiunea de bloguri a site-ului „Adevărul“, filmul convocării lui Ponta la DNA şi a subliniat că, din luna martie, când DNA a cerut reţinerea şi arestarea preventivă a lui Dan Şova, au început şi atacurile lui Victor Ponta la adresa Justiţiei.

Afirmaţiile liberalului se susţin, în contextul în care, la scurt timp după eşecul usturător suferit la alegerile prezidenţiale, Ponta a lansat teoria reformei penale din PSD şi a anunţat, în ianuarie, că partidul nu se va mai opune niciunei cereri venite din partea Justiţiei. Mai mult, el vorbea la acea dată chiar despre modificarea Constituţiei în sensul eliminării imunităţii parlamentare.

„Suntem de acord să modificăm textul constituţional care se referă la imunitate, iar în rest, aşa cum s-a întâmplat la ultimele cazuri aduse în faţa Parlamentului, PSD va vota de fiecare dată pentru îndeplinirea cererilor Justiţiei“, se lăuda atunci Ponta.

 Între timp, însă, cererea DNA de ridicare a imunităţii lui Dan Şova a aterizat în Parlament, iar Ponta şi-a schimbat radical poziţia. „Mă enervează persistenţa cu care propaganda îi prosteşte pe oameni. «S-a împiedicat Justiţia în cazul Dan Şova ». Nu s-a împiedicat, pentru că toţi parlamentarii pot fi trimişi în judecată fără să ceară aprobarea Parlamentului“, susţinea Ponta, în luna aprilie. Liderul PSD s-a mai arătat deranjat de acţiunile procurorilor şi în momentul în care DNA a dat semne că nu renunţă la anchetă şi a cerut Parlamentului, pentru prima dată, actele emise cu privire la situaţia lui Dan Şova.

„Suntem de acord să modificăm textul constituţional care se referă la imunitate, iar în rest, aşa cum s-a întâmplat la ultimele cazuri aduse în faţa Parlamentului, PSD va vota de fiecare dată pentru îndeplinirea cererilor Justiţiei“. Victor Ponta, în ianuarie 2015

Ponta a lăsat atunci să se înţeleagă că l-a chemat la ordin pe ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, căruia i-a cerut să ia atitudine.  „I-am spus domnului ministru, domnului Cazanciuc, cred că săptămâna trecută, când a fost chestia cu un procuror de la DNA care s-a dus să-i ancheteze pe senatori cum au votat : «Vezi că e o încălcare gravă a unei reguli de procedură care însemnă respect între instituţii !». Mi-a zis : «Da, o să vorbesc cu procurorul general!». Aici e vorba de respect. Senatorii nu sunt angajaţii unui procuror de la DNA“, a spus premierul la acea dată. În realitate, procedura despre care vorbea Ponta nu există, iar procurorii au dreptul să ceară de la orice instituţie publică, deci şi de la Parlament, orice fel de acte necesare în instrumentarea unei anchete.

Ultima reacţie a premierului, până la convocarea sa la DNA, a venit  săptămâna trecută, când Senatul l-a salvat pentru a doua oară pe Dan Şova. Întrebat cum vede situaţia, Ponta a răspuns sec: „Nu pot să comentez, din păcate nu mai are nicio legătură cu Justiţia“.

Gabriel Oprea susţine pe toată lumea

Al doilea om din Guvernul condus de Victor Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea, a reacţionat confuz în faţa acuzaţiilor aduse premierului. Pe de o parte ,el a lăudat DNA, despre care a spus că este o instituţie „etalon“. Pe de altă parte, şi-a exprimat sprijinul şi faţă de Victor Ponta. „Eu am încredere în justiţie. Întotdeauna UNPR a votat pentru Justiţia din România, asta am făcut dintotdeauna“, a spus Oprea, după care s-a declarat şi de partea preşedintelui Iohannis, dar şi un susţinător al Guvernului condus de Ponta. „Suntem parteneri în Guvern, întotdeauna am sprijinit guvernele din care facem parte, sprininim şi pe preşedintele României“, a spus el.

PNL ameninţă cu boicot  

Copreşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga au cerut ieri demisia premierului Victor Ponta şi au anunţat că decizia partidului este de a boicota orice discuţie sau demers la care participă şi liderul PSD, cu excepţia acţiunilor politice care îl vizează chiar pe şeful Executivului: moţiunea de cenzură şi cererea DNA de începere a urmăririi penale.

 „Pentru mine, Victor Ponta nu mai are niciun fel de legitimitate. Victor Ponta ia ostatic statul român şi a decis să sacrifice România doar pentru a-şi exercita funcţia de premier“, a spus Gorghiu, într-o conferinţă de presă organizată ca reacţie la refuzul premierului de a demisiona. La rândul lui, Vasile Blaga a promis că, în momentul în care se va vota moţiunea de cenzură în Parlament, liberalii vor face „lanţ uman la Parlament“. „În ziua în care vom dezbate moţiunea de cenzură vom face un lanţ uman în jurul Palatului Parlamentului şi vom chema bucureştenii să ni se alăture“, a ameninţat Blaga. 

Cum a spălat avocatul Ponta banii primiţi de la Dan Şova

Implicarea lui Victor Ponta în dosarul „Turceni/Rovinari” în care amicul său Dan Şova este acuzat de abuz în serviciu, fals în înscrisuri, evaziune fiscală şi spălare de bani a fost descoperită de procurori în luna aprilie a acestui an. 

Mai exact, în urma unor noi percheziţii efectuate la firma de avocatură a lui Dan Şova anchetatorii au dat peste mai multe contracte încheiate între societatea de avocatură SCA „Şova şi Asociaţii” şi Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”. „În urma analizării documentelor ridicate, comparate cu probele deja strânse până la acel moment, s-a descoperit că, pe 30 august 2007, între SCA «Şova şi Asociaţii» reprezentată de Şova Dan-Coman şi Cabinetul Individual de Avocat «Ponta Victor-Viorel» reprezentat de Ponta Victor-Viorel s-a încheiat o convenţie de colaborare profesională pe o perioadă nedeterminată. În convenţie s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate, onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară”, spun anchetatorii, care adaugă că în mai puţin de un an onorariul pentru avocatul Ponta a fost majorat, la 3.000 de euro pe lună. 

În plus, în baza convenţiei, Victor Ponta ar fi încasat ilegal aproape 200.000 de lei. 

„ Pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA «Şova şi Asociaţii» care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare. Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi”, subliniază DNA.

Ancheta procurorilor a mai scos la iveală faptul că, ulterior, în urma în unor controale ale inspectorilor ANAF, Ponta s-a înţeles cu Şova ca acesta din urmă să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică, „pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia”.

Astfel, în cursul lunii august 2011, au fost falsificate 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008. „Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfăşurată de mai mulţi avocaţi din cadrul SCA „Şova şi Asociaţii”, avocaţi care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat niciuna din activităţile respective, nici măcar în parte”, mai precizează DNA.

Procurorii DNA susţin că, în realitate, Ponta nu a efectuat niciuna dintre activităţile înregistrate în contabilitate, însă asta nu l-a împiedicat ca o parte din sumele obţinute de la „Şova şi Asociaţii” să le folosescă pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti. În plus, firma lui Şova i-ar fi cumpărat premierului un autoturism Mitsubishi Lancer Evo 10, „la solicitarea expresă” a acestuia.

„Societatea de avocaţi a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aproximativ 6.000 lei/lună) şi alte obligaţii către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societăţii de avocaţi”, subliniază procurorii anticorupţie.

Aviz de la Parlament pentru conflict de interese

Acuzaţiile aduse premierului nu se opresc aici. Procurorii vor să înceapă urmărirea penală pe numele lui şi pentru trei infacţiuni de conflict de interese, fapte pe care acesta le-ar fi comis din funcţia de prim-ministru. Mai exact, Victor Ponta este acuzat că, în calitate de premier, l-a numit pe Dan Şova în funcţia de ministru, în condiţiile în care în trecut a primit foloase din partea senatorului Şova. „Astfel, în calitate de prim-ministru al României, Ponta l-a desemnat pe Dan Şova, în august 2012, în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcţia de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor şi în luna martie 2014 ministru al Transporturilor”, arată anchetatorii.

Însă, pentru aceste fapte, anchetatorii au nevoie de avizul Camerei Deputaţilor pentru a începe urmărirea penală, pe motiv că faptele au fost comise când se afla în fruntea Guvernului României. ;

Anchetă extinsă pe numele lui Dan Şova

După ce au descoperit implicarea premierului, procurorii anticorupţie au extins urmărirea penală pe numele lui Dan Şova (care până vineri era acuzat doar de abuz în serviciu – n.r.) şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani. Aceste noi acuzaţi sunt în strictă legătură cu acele contracte încheiate între firma de avocatură a lui Dan Şova şi Cabinetul lui Victor Ponta. Odată cu aceaste noi infracţiuni, anchetatorii au dispus şi punerea lui Dan Şova sub control judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 5 iunie 2015. 

Imunitatea lui Ponta poate fi salvată până în toamnă

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis, vineri, să trimită cererea DNA de avizare a urmării penale în cazul lui Victor Ponta la Comisia Juridică, for care trebuie, mai întâi, să informeze conducerea Camerei Deputaţilor de cât timp are nevoie pentru a studia dosarul, pentru ca apoi să poată întocmi un raport. Pentru toate acestea, Comisia Juridică are la dispoziţie maximum cinci zile. 

„Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor are obligaţia să ceară Comisiei Juridice, de disciplină şi imunităţi să prezinte în cel mult cinci zile, o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea deputatului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general“, se arată la articolul 157 din noul Regulament al Camerei Deputaţilor. Până la modificarea Regulamentului, Comisia Juridică avea termen de trei zile pentru a prezenta raportul şi pentru a-l supune plenului, fără a mai face o informare în prealabil, aşa cum este în prezent.

 „S-a modificat regulamentul. Noi am ţipat atunci, l-am respins prima dată, dar a doua oară a fost adoptat. O să împingă votul la limită. Deputaţii noştri din Comisia Juridică vor încerca să scurteze cât mai mult termenele regulamentare. În Biroul Permanent vom susţine scurtarea acestor termene, cred că decizia plenului trebuie luată cât mai repede în acest caz”, a spus liderul deputaţilor PNL, Ludovic Orban. 

Raportul Comisiei Juridice: de la 3 la 21 de zile 

Practic, Comisia Juridică are la dispoziţie toată săptămâna viitoare doar pentru a informa conducerea Camerei privind calendarul votului în cazul Victor Ponta, ceea ce înseamnă data de 12 iunie. Apoi, Biroul Permanent (conducerea Camerei Deputaţilor) trebuie să se întrunească pentru a stabili data maximă în care Comisia Juridică trebuie să prezinte raportul. Primul Birou Permanent se va reuni abia peste 10 zile, adică 15 iunie, când va face o altă adresă către Comisia Juridică, care abia atunci se apucă de studierea dosarului, audierea celui învinuit, apoi întocmirea raportului pe care trebuie să-l supună plenului. 

„Pe baza evaluării preliminare, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia Juridică, de disciplină şi imunităţi, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile“, se mai arată la articolul 157. Apoi, Raportul Comisiei Juridice trebuie prezentat, din nou, Biroului Permanent, care va decide ziua votului din plen în privinţa cererii DNA de începere a urmăririi penale a deputatului Victor Ponta. 

Concret, dacă întinde limitele calendarului, Comisia Juridică poate da un răspuns abia în 29 iunie, cu doar două zile înainte de finalul sesiunii parlamentare, adică de intrarea în vacanţa a aleşilor, care durează trei luni. Mai mult decât atât, întreg calendarul prezentat mai sus poate fi depăşit dacă deputaţii vor găsi un motiv sau altul pentru a tergiversa votul, aşa cum am văzut şi în alte cazuri. Spre exemplu, în dosarul Şova, parlamentarii au amânat raportul Comisiei Juridice invocând faptul că documentele primite de la DNA nu erau corect numerotate. 

Secretarul Camerei, Marcel Ciolacu, a precizat că dosarul Ponta numără 1.110 pagini, care trebuie să fie studiate şi de Victor Ponta şi de avocaţii săi. În alte cazuri, şedinţa Comisiei Juridice se amână pentru că nu există cvorum. 

De ce premierul nu poate fi suspendat. Încă

Preşedintele Klaus Iohannis (foto) nu-l poate suspenda pe Victor Ponta din funcţia de premier atât timp cât Camera Deputaţilor nu-i ridică imunitatea.  În dosarul „Turceni-Rovinari“, premierul Victor Ponta este deja urmărit penal pentru trei capete de acuzare, care nu au legătură cu activitatea sa de premier: fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani. Însă, mai există şi al patrulea capăt de acuzare, care se referă la fapte săvârşite în timpul mandatului de premier, şi pentru care procurorii DNA trebuie să primească acceptul Camerei Deputaţilor pentru a începe urmărirea penală asupra lui Victor Ponta. De altfel, Ponta refuză să-şi dea demisia tocmai pentru faptul că este acoperit de imunitate parlamentară. Să luăm fiecare capăt de acuzare în parte. 

Ponta, avocatul

Comunicatul DNA arată că procurorii DNA „au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Ponta Victor-Viorel, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat «Ponta Victor-Viorel», în prezent prim-ministru al României, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de: fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor“. 

Aşadar, procurorii au putut începe urmărirea penală faţă de Victor Ponta pentru că faptele au fost săvârşite de acesta ca avocat, pe vremea când nu era premier, ci numai deputat. Articolul 72 din Constituţie spune: „Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor“. Deci Ponta poate fi urmărit penal. Lăsăm deoparte aceste capete de acuzare şi trecem la al patrulea, mult mai important în ceea ce priveşte lupta lui Victor Ponta de a rămâne la Palatul Victoria. 

Ponta, premierul

În acelaşi dosar, dar pe un alt capăt de acuzare, procurorii au constatat că „se impune continuarea urmăririi penale faţă de Ponta Victor-Viorel şi sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale) fapte aflate în legătură cu funcţia sa de prim-ministru al României“. Pentru acest capăt de acuzare, procurorii nu au putut începe urmărirea penală. De ce? Pentru că Victor Ponta intră pe Legea răspunderii ministeriale, deoarece faptele pentru care este cercetat de DNA au fost săvârşite în timpul mandatului de premier. Iar articolul 12 din Legea răspunderii ministeriale spune: „Numai Camera Deputatilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor“. Cum Ponta este deputat, Camera Deputaţilor trebuie să voteze dacă îi ridică imunitatea sau nu. 

De asemenea, tot Legea răspunderii ministeriale i-a salvat deocamdată funcţia de premier lui Victor Ponta. Articolul 20 al legii spune: „În cazul in care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie“. În acest moment, Victor Ponta este urmărit penal, dar nu pentru fapte săvârşite în timpul mandatului de premier, ci pentru fapte săvârşite ca avocat. Iar legea spune clar: premierul poate fi suspendat de preşedinte numai dacă este urmărit penal pentru fapte pe care le-a comis în timp ce conducea Executivul. 

În concluzie, pentru faptele din perioada în care nu era premier, Ponta poate fi urmărit penal, dar nu poate fi suspendat de Klaus Iohannis. În schimb, pentru faptele săvârşite în perioada în care era premier, procurorii DNA au nevoie de încuviinţarea Parlamentului pentru a începe urmărirea penală. Dacă Parlamentul aprobă, Iohannis îl poate suspenda. Dacă nu, nu. Din acest motiv, preşedintele doar i-a cerut demisia premierului, fără a-l suspenda direct.  

„Naşul“ lui Victor Ponta, procurorul Jean Uncheşelu

Numele procurorului care îl anchetează pe Victor Ponta a fost făcut public chiar de premier, care a declarat, atât la intrarea la audieri, cât şi la ieşirea de la audieri, că l-a chemat „domnul procuror Uncheşelu”, fiind vorba despre Nicolae Jean Uncheşelu.

Cine este, însă, procurorul care îl anchetează pe Ponta? Jean Uncheşelu este unul dintre procurorii tineri ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ajungând în structura centrală a instituţiei în aprilie 2014, când CSM a aprobat detaşarea de la Parchetul Judecătoriei Craiova. Procuror local, Uncheşelu a fost până anul trecut o „furnicuţă” a Ministerului Public, ocupându-se de infracţiuni mărunte, specifice procurorilor „locali”. În aprilie 2014, Secţia pentru procurori a CSM a aprobat numirea la DNA a opt procurori declaraţi admişi la interviul susţinut în 15 aprilie 2014. Printre cei opt procurori se afla şi Jean Uncheşelu, care anchetează acum dosarul lui Victor Ponta.

Sex pentru informaţii 

La Parchetul Judecătoriei Craiova, procurorul de caz din dosarul lui Victor Ponta a instrumentat mai multe dosare, dar de departe cel mai răsunător este unul în care două tinere, angajate ale unei case de schimb valutar, sunt acuzate că au scos din casieria firmei pentru care lucrau suma de 373.000 de lei, iar pentru a acoperi lipsa au întocmit contracte false de amanet. Dosarul care vizează fapte din 2012 nu este finalizat nici acum pentru că se aşteaptă finalizarea unor expertize, dar ancheta din acest dosar a dus la condamnarea la doi ani de închisoare cu suspendare a procurorului Dragoş Cristian Cerăceanu, coleg de birou al lui Uncheşelu. 

Cerăceanu a fost acuzat că, în schimbul unor informaţii dintr-un dosar al lui Uncheşelu, i-a solicitat unei inculpate de 23 de ani favoruri sexuale. În rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată, Cerăceanu a fost acuzat de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată. 

Mai concret, folosindu-se de date din dosarul lui Uncheşelu, Cerăceanu a anunţat-o pe tânăra de 23 de ani cercetată în dosar că îi sunt interceptate convorbirile şi că urmează să fie reţinută. În schimbul acestor informaţii, procurorul Cerăceanu a solicitat favoruri sexuale din partea tinerei. 

„În zilele de 29 şi 30 ianuarie 2013, în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, inculpatul Cerăceanu Dragoş Cristian, în mod repetat, a folosit în mod direct, informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, deţinute de Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova într-un dosar penal aflat în instrumentarea altui procuror, informaţii despre care a avut cunoştinţă în mod legal, în cadrul activităţii de serviciu, încunoştiinţând persoana învinuită în acel dosar că îi sunt interceptate convorbirile telefonice şi că se va dispune faţă de ea măsura reţinerii pentru o perioadă de 24 de ore. 

Inculpatul a transmis respectivele informaţii acelei persoane în scopul obţinerii de avantaje nepatrimoniale”, au arătat procurorii DNA Craiova în dosarul în care Cerăceanu a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare.

Proteste pentru demisia prim-ministrului

Refuzul lui Victor Ponta de a demisiona din fruntea Guvernului după ce procurorii anticorupţie au declanşat urmărirea penală împotriva lui a deschis seria unor proteste în Capitală. Cel mai important miting a fost cel de vineri seară, care a strâns în faţa Guvernului circa 500 de bucureşteni scandalizaţi de situaţia premierului. În timpul manifestaţiei, care a durat circa trei ore, s-a scandat „Ponta, demisia!” şi „Ponta copy-paste”. Pe pancartele manifestanţilor se mai putea citi „DNA, DNA, noi suntem de partea ta!“, „Ole, ole, ole, ole, Victor Ponta lasă-ne!“, „Ponta la răcoare, cu executare!“ şi „Jos Ponta, jos, eşti un mincinos!“. 

Protestatarii au promis atunci că se vor reîntâlni duminică în acelaşi loc şi, într-adevăr, ieri în jurul prânzului s-au adunat din nou în Piaţa Victoriei circa 300-400 de oameni, în cadrul unei manifestaţii fără autorizaţie, organizate de PMP.

Protest neautorizat

Mitingul a fost condus de preşedintele PMP Eugen Tomac şi de secretarul general Dorel Onaca. Participanţii au purtat tricouri albe imprimate cu texte antiguvernamentale, au scandat „Demisia!“ şi au arborat afişe pe care au scris „Ponta a promis 1.000.000 de locuri de muncă. Ponta a făcut 72.000 de şomeri“, „Ponta, pentru noi, este Ceauşescu doi!“, „Ponta, ţara nu-i a ta!“.

Îmbrânceli între protestatari şi jandarmi 

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti, Georgian Enache, a declarat că reprezentanţi ai PMP au declarat adunarea de duminică la Primăria Capitalei, însă nu au făcut acest lucru în termenul legal, astfel că au primit aviz negativ.

Cu toate acestea, manifestanţii s-au adunat în faţa Muzeului Antipa şi la un moment dat au trecut de cordonul de jandarmi încercând să blocheze traficul în zonă. Forţele de ordine au intervenit şi au împins manifestanţii în zona centrală a Pieţei Victoria, astfel încât traficul să nu fie afectat. Georgian Enache a precizat că organizatorii acestei adunări publice vor fi sancţionaţi pentru că nu respectă condiţiile legale de desfăşurare a unei adunări publice.

Pe aceeaşi temă:

UPDATE Victor Ponta, urmărit penal pentru spălare de bani şi complicitate la evaziune fiscală. Preşedintele i-a solicitat demisia

 Ponta, urmărit penal. Ce spunea în urmă cu două luni: Voi demisiona dacă DNA cere urmărirea mea penală

„La revedere, Victor Ponta! La revedere, România, aşa cum te-am suportat 25 de ani!”

Reuters: Prim-ministrul uneia dintre cele mai sărace şi corupte ţări din UE, Victor Ponta, este urmărit penal pentru fals şi spălare de bani

Prim-vicepreşedintele CE: Nu sunt în poziţia să comentez discuţiile politice interne din Romania

Calendarul votului pentru ridicarea imunităţii lui Ponta. Cum poate fi amânat „cazul Ponta“ până în toamnă

Klaus Iohannis: Aştept o decizie pragmatică a Camerei Deputaţilor în cazul lui Ponta. Am încredere în ICCJ şi DNA

Ministrul Justiţiei îi sugerează lui Ponta să nu demisioneze. Cazanciuc: „Am fost surprins de acuzaţiile DNA”

Când îşi dă demisia Victor Ponta? Şansele unui guvern de uniune naţională cu Maior premier

PNL cere alegeri anticipate. Gorghiu: E nevoie de un parlament care să tragă în aceeaşi direcţie cu guvernul şi cu preşedintele

Filmul convocării lui Ponta la DNA. Cum a gândit Ponta, cum au gândit procurorii

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite