Tensiuni gratuite - despre cazul liceului catolic din Tg. Mureş

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a afişat astăzi sentinţa în dosarul 95/43/2019 şi a menţinut sentinţa Curţii de Apel Târgu Mureş, care a anulat, ca primă instanţă, ordinele ministeriale prin care s-a dispus, în 2018, reînfiinţarea Liceulului Teologic Romano Catolic “II. Rákóczi Ferenc” din Târgu Mureş.” În vremurile astea tulburi, numai această ştire ne mai lipsea.

Prin acelaşi ordin ministerial a fost înfiinţat şi Liceul Ortodox din Timişoara care însă nu are probleme de acest fel.

Chiar nu mă pricep la drept, dar sunt sigur că se pot explica toate sentinţele de pe lumea asta prin argumente juridice. Este adevărat că fiind minoritar sunt şi bănuitor. Mult mai puţin decît mulţi dintre maghiarii din România, dar totuşi. Statul român nu fusese niciodată prea prietenos cu noi şi cu problemele noastre, mentalitatea societăţii româneşti nu s-a schimbat foarte mult, rezultatele afişate sunt mai curînd rezultatele unor acţiuni politice decît a schimbărilor adevărate survenite în mentalitatea societăţii.

Nu vreau să spun că tot ceea ce s-a întîmplat începînd din 1989 nu înseamnă nimic. Vreau să spun numai că există mereu o iritare din partea „majorităţii”. „Ce mai vor ăştia?” — aceasta este întrebarea pe care o auzi sau o citeşti de multe ori în ochii multor români. Nonşalanţa cu care îi numesc „români” pe Bölöni sau pe Jenei nu se transformă în empatie cînd sunt supăraţi pentru că o stradă primeşte numele unei personalităţi maghiare. 

Fireşte, vorbesc de fenomene, nu de fiecare român în parte. Dar este totuşi trist că iar şi iar asistăm la problema steagurilor, la cea a scandărilor unor lozinci mîrlane, la ironiile preşedintelui spuse într-o maghiară de băşcălie, la cîte şi mai cîte. În acest context e foarte greu să exprimi nişte opinii nuanţate, adică nu e greu să le exprimi, e greu să te faci înţeles. Majoritatea crede că „ăştia vor iarăşi ceva”, minoritatea crede că „ăştia iar nu ne lasă”. Sunt politicieni de nişă a căror marea problemă sunt maghiarii şi care nu mai obosesc să tot găsească pretexte pentru a porni încă un proces şi încă unul.

Oare se gîndeşte un politician sau un jurist măcar la copiii care suferă din cauza acţiunilor lor necugetate? La tensiunile pe care le cauzează în vreme de război? Sau se gîndesc numai la forţa pe care o arată unor cetăţeni români care se născuseră aici şi sperau să poată trăi tot aici?