Trădarea de la Roşia Montana - De ce politicienii ignoră rapoartele SRI?

Există, în declaraţiile făcute de Traian Băsescu, dar şi de Georgian Pop, preşedintele Comisiei parlamentare SRI, o intenţie de manipulare, de felul: SRI nu a informat despre acte de corupţie, deci, totul este curat la Roşia Montana.

Declaraţiile făcute de George Maior, directorul SRI, despre Roşia Montana ne demonstrează că undeva, în adâncul structurilor Statului Roman, există încă o anumită preocupare pentru interesul naţional. Faptul că SRI consideră Roşia Montana o ”problemă de securitate naţională” spulberă orice tentativă de manipulare propagandistică prin care s-ar încerca să fim convinşi că la Roşia Montana este vorba doar de un simplu conflict între ecologiştii idealişti şi capitaliştii pragmatici.

Aurul şi toate bogăţiile de la Roşia Montana sunt atât de importante, încât principalul serviciu de informaţii al Statului Roman le consideră ”problemă de securitate naţională”. In perioada 1999-2013, SRI a realizat peste 500 de informări privind evoluţia dosarului ”Roşia Montana”, conform declaraţiilor lui George Maior, rapoarte secrete care au în posesia a peste 70 de demnitari de stat îndreptăţiţi de lege să fie informaţi. În plus, declara directorul SRI, la fiecare schimbare de guvern, au fost înaintate rapoarte sinteză care au cuprins istoricul problemei ”Roşia Montana”, fiind realizate ”analize complexe asupra riscurilor şi beneficiilor proiectului, necesitatea stabilirii valorii şi a structurii geologice a zăcământului de acolo, precum şi riscul de blocare a implementării investiţiei”.

Concluzia? Domnii politicieni care au condus ţara, în Parlament, la Guvern şi la Preşedinţie, nu pot să mai spună că le-a fost necunoscută situaţia de la Roşia Montana. Se poate considera că atunci când un demnitar de stat este informat de serviciul de informaţii al statului despre o situaţie de risc pentru securitatea naţională şi acel demnitar nu acţionează în temeiul acelor informaţii pentru slujirea interesului naţional şi prezervarea securităţii naţionale, el comite un act de înaltă trădare!

De fapt, Dosarul ”Roşia Montana” nu este singurul în care SRI s-a implicat şi a lansat informări şi avertizări către instituţiile abilitate ale statului.

Un raport al SRI, trimis în decembrie 2007 comisiei senatoriale care investiga privatizarea Petrom SA, confirma faptul că privatizarea Petrom făcuta în beneficiul grupului austriac OMV - în valoare de 2,23 miliarde de euro primite de Statul Roman de la investitor în schimbul pachetului majoritar al societăţii - a reprezentat un prejudiciu adus interesului naţional, Petrom fiind subevaluată. La momentul privatizării, conform raportului SRI, autorităţile române şi consultanţii implicaţi au stabilit un preţ mai mult decât favorabil pentru OMV, fără să se realizeze o analiză fundamnetată pe evoluţia pieţei internaţionale, care indica o creştere majoră a preţurilor hidrocarburilor.

În Raportul SRI se arată că ”Departamentul de Explorare şi Producţie al Petrom a fost evaluat, luându-se în calcul un preţ al barilului de ţiţei cuprins între 18 şi 22 de dolari pentru perioada 2003-2012, în condiţiile în care, în 2003, barilul depăşea preţul de 30 de dolari, fără să coboare sub 25 de dolari. Calculele nu au mai fost refăcute, astfel încât, deşi în anul 2003 tona de ţiţei intern s-a vândut cu 169 dolari, pentru perioada 2004-2012 aceasta a fost evaluată la numai 155 dolari.” Trebuie să mai precizăm că despre Dosarul ”Petrom”, în perioada 2002-2004, au fost înaintate instituţiilor abilitate ale statului, 136 de informări detaliate elaborate de SRI.

În septembrie 2012, referitor la Dosarul ”Oltchim”, directorul SRI declara că „s-au transmis rapoarte în privinţa Oltchim de foarte multă vreme de către SRI, aproximativ 190 de rapoarte în decursul anilor şi situaţia de acolo a fost foarte bine cunoscută de toate guvernele. Sunt rapoarte secrete, dar situaţia referitoare la Oltchim a fost dintotdeauna cunoscută”. Tot în anul 2012, preşedintele Traian Băsescu avertiza că ”monitorizarea procesului de accesare a fondurilor europene este una dintre priorităţile SRI”.

Rezultă că marile dosare de interes naţional, precum procesele de privatizare ori accesarea şi utilizarea fondurilor europene, au fost mereu cunoscute de politicienii aflaţi la conducerea ţării, cel puţin în temeiul informărilor secrete înaintate de SRI.

În ciuda acestui fapt, aceşti politicieni au refuzat să utilizeze corect şi legal informaţiile primite pentru a apăra interesele Statului Român şi, aşa cum spuneam mai devreme, au comis un act de înaltă trădare. Într-un astfel de context, este de înţeles graba (iritarea?) cu care directorul SRI a părăsit conferinţa de presă la care fusese invitat alături de Georgian Pop, preşedintele Comisiei parlamentare SRI. Cum să stai la aceeaşi masă cu reprezentantul celor care au sfidat şi au batjocorit, ani în şir, rezultatele activităţii informative a zeci de ofiţeri şi agenţi SRI?

Interesantă este repoziţionarea lui Traian Băsescu în Dosarul ”Roşia Montana”, cel care acum un an vorbea despre ”sistemul ticăloşit”, iar acum susţine că toate procedurile legate de investiţia RMGC ar fi curate, neafectete de corupţie. Într-un comentariu al ”Deutsche Welle” (poate fi citit integral aici) se pune sub semnul întrebării această ”repoziţionare”. Două fragmente sunt de reţinut din acest comentariu: ”Traian Băsescu a vorbit duminică la ProTv despre Roşia Montană. Impresia dominantă a fost că preşedintele ezită, că face un sfert de pas înapoi, că şi-a pierdut aplombul cu care acum doi ani susţinea proiectul RMGC. Totuşi printre ezitări şi afirmaţii derutante, un mesaj s-a distins cu mai multă limpezime. Preşedintele a spus, la un moment dat, că a primit 480 de informări de la serviciile de informaţii despre evoluţia proiectului minier şi că niciuna dintre ele nu a fost transferată către parchet. Acest lucru ar dori să spună că serviciile nu au depistat nici cea mai vagă urmă de corupţie. (...) Nu trebuie să caute SRI sau FBI în locuri ascunse pentru a găsi contraindicaţii pentru proiectul RMGC sau pentru a înţelege modul în care proiectul şi-a făcut loc printre atâtea obstacole legale şi în care a reuşit să adoarmă atâtea circumspecţii.”

Există, în declaraţiile făcute de Traian Băsescu, dar şi de Georgian Pop, preşedintele Comisiei parlamentare SRI, o intenţie de manipulare, de felul: SRI nu a informat despre acte de corupţie, deci, totul este curat la Roşia Montana. Or, directorul SRI a precizat foarte clar despre analizele făcute de instituţia pe care o conduce. Dacă în temeiul acestor analize, reiese că proiectul RMGC este contrar intereselor Statului Român, atunci înseamnă că trădarea a fost comisă în altă parte, nu neapărat pe parcursul acordării avizelor legale (deşi, inclusiv chestiunea acestora, cum sesiza şi ”Deutsche Welle”, este cel puţin încurcată!).

Rămâne de văzut când şi cum vor răspunde în faţa legii toţi acei politicieni care au comis actele de trădare naţională despre care SRI - şi nu numai - informează şi avertizează de aproape douăzeci de ani.