Deţinătorul portofoliului Justiţiei, Tudorel Toader, s-a transformat în avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu, cel care a cerut Curţii Constituţionale (CCR) să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Guvernul României, susţinând în faţa judecătorilor CCR o pledoarie în care cerea ca instituţiile judiciare să nu mai poată ancheta hotărârile de Guvern, inclusiv pe partea de legalitate.  Mai exact, Tăriceanu, prin vocea lui Tudorel Toader, a cerut Curţii să constate că DNA şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării a două hotărâri de Guvern. În plus, o altă cerinţă a fost ca judecătorii CCR să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotarârilor de Guvern.

Ministrul n-a găsit infracţiunea

„După ştiinţa mea, din cele aproape 1.000 de infracţiuni câte găsim în partea specială a Codului şi în legile speciale, nu avem nicio infracţiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă“, a declarat Tudorel Toader în faţa judecătorilor CCR, fiind acolo prezent după ce premierul Mihai Tudose i-a cerut acest lucru. De asemenea, ministrul a subliniat că legalitatea hotărârii de Guvern este „o competenţă exclusivă a instanţei de Contencios administrativ“. Pentru a nu se mai vehicula faptul că Guvernul e interest exclusiv de cazul Belina, unde DNA anchetează trecerea unei insule din domeniul public al statului în domeniul public al unui judeţ, Toader a punctat că vrea o decizie de principiu, nu una de speţă.

Pe de altă parte, reprezentantul DNA, procuroarea Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal. „Nu poţi să impui unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu facă anchetă. Lăsaţi instanţa de judecată să se pronunţe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea dreptului la un proces echitabil“, a declarat procurorul DNA. Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela „de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt“, cum este cazul unor miniştri sau secretari de stat.

Temporizarea lui Dorneanu

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a subliniat, iniţial,  că este o speţă care va fi tratată „cu toată seriozitatea“, în condiţiile în care este „complexă şi destul de grea“. Ulterior, acesta a explicat faptul că judecătorii mai au nevoie de o săptămână pentru a se pronunţa pe acest caz.  „Am amânat cauza pe 23 noiembrie pentru aprofundare. Nu se va repune pe rol, s-au amânat deliberările. N-am cerut niciun fel de explicaţii, nici informaţii suplimentare, pur şi simplu pentru o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susţinute azi în şedinţă”, a declarat Dorneanu, care a punctat faptul că decizia va fi luată doar de şapte judecători ai CCR, în condiţiile în care doi au lipsit la şedinţa de joi.