Un an pe muchie de cuţit

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, avertizează despre iminenţa valului al cincilea al pandemiei

Dacă, din punct de vedere politic, marea întorsătură a anului 2021 a fost destrămarea fostei coaliţii PNL-USR-UDMR şi aducerea la putere a marii majorităţi PSD-PNL-UDMR, prestaţia noii alianţe la guvernare va fi provocarea anului 2022.

În acest an, coabitarea PSD-PNL va arăta dacă este funcţională şi în ce direcţie va duce ţara. Semnele de până acum sunt amestecate.

Ce va face guvernul în lupta cu al cincilea val al pandemiei, ce a început deja, rămâne confuz. Alexandru Rafila a venit la Ministerul Sănătăţii cu un capital de încredere semnificativ, după ce publicul îl cunoscuse ca pe un specialist de la care avea aşteptări că va aborda lucrurile pe baza carierei de medic şi nu în funcţie de interesele politice. Din păcate, ministrul Rafila s-a văzut repede în postura de a juca în varianta românească a filmului Don`t look up, recunoscând că introducerea certificatului verde obligatoriu la serviciu ar fi fost cel mai bun instrument de limitare a răspândirii virusului, dar că aşa ceva nu este posibil pentru că nu există voinţă politică. Cu alte cuvinte, super-majoritatea de peste 70% este doar pe hârtie, aşa că e mai bine să nu privim în jur în următoarele săptămâni când se aşteaptă ca valul al cincilea să atingă valorile maxime în România. Rămân celelate măsuri pe care guvernul le are la îndemână, purtarea măştilor de protecţie, distanţare socială şi testarea în şcoli, o operaţiune care până acum a fost eşuată.

Semnul bun este că noua coaliţie de guvernare a găsit voinţa politică pentru a vota repede bugetul pentru 2022 în ultimele zile ale anului trecut. Era absolută nevoie, chiar dacă sunt analişti care cred că avem o construcţie bugetară prea optimistă, cu venituri mai mari şi cheltuieli mai mici, decât ce va fi în realitate. Oricum, se fac rectificări pe parcurs. Şi un alt semn bun, îndeplinirea condiţionalităţilor de la sfârşitul lui 2021 pentru PNRR, prin adoptarea deciziilor guvernamentale necesare. Premierul Ciucă a ţinut şedinţele de guvern şi a bifat îndeplinirea procedurii.

De aici încolo, lucrurile se complică. Economia se bazează pe injecţia de fonduri eropene pentru a menţine un ritm important de creştere în 2022. Avansurile au început să vină, dar restul este legat de îndeplinirea unor angajamente ce nu se mai pot face doar pe hârtie. Provocarea pentru guvern şi pentru administraţie este uriasă. Iar România nu a arătat până acum că s-a priceput să aducă şi să cheltuiască eficient banii europeni. Anul 2022 este decisiv, iar ocazia nu se va mai repeta. Fondurile din PNRR sunt şansa de a realiza dezvoltare acolo unde statul român nu a făcut nimic în ultimii 30 de ani. Cei care au mers cu trenul în ultimele zile s-au convins, încă odată, cât de mare este nevoia de investiţii în sectoare cruciale şi nu numai în transporturi. Ratarea anului 2022 înseamnă ratarea întregului PNRR care are termne foarte precise şi foarte strânse. Nu în ultimul rând, intrând la guvernare, PSD a trebuit să-şi modereze discursul în privinţa creşterilor nemăsurate de pensii şi salarii. Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, le-a cerut direct celor care ameninţă cu proteste şi greve să nu şantajeze statul, că bani mai mulţi nu are de unde să dea. Absolut corect, dar o premieră din punctul de vedere al unui ministru PSD.

Abordările lucide sunt esenţiale pentru a preveni derapajele dure spre populism şi demagogie chioară într-un moment în care societatea este bombardată cu asemenea mesaje. Anul 2022 devine cu atât mai important pentru că este ultimul în care se mai pot face reforme şi se poate stabiliza societatea atât de dezbinată şi de confuză în vremuri de criză generalizată. Anul viitor, intrăm în logica electorală.