Politică

articolul anterior articolul urmator

Un mesaj pentru dna. Nuland şi dl. Biden: E nevoie de finanţe pentru a lupta împotriva corupţiei!

15
3 Jun 2014 12:24:06
Graţian Mihăilescu
Joe Biden FOTO Eduard Enea
Joe Biden FOTO Eduard Enea

Următorul articol analizează lupta împotriva corupţiei, cu accent pe necesitatea de a implica societatea civilă şi mass-media, la nivel local şi regional. Această implicare ar trebui să fie susţinute de granturi internaţionale, iar SUA s-ar putea angaja alături de UE în lupta împotriva corupţiei în România.

În 2014, România este condusă de interesele unor „oligarhi" şi baroni locali. Conform metodologiei utilizate de către The Economist, colegii de la Adevărul au stabilit că 80% din averea celor mai bogaţi 100 de români, ceea ce reprezintă 10% din PIB, a fost construită prin afacerile cu statul român. Lupta împotriva corupţiei este şi va fi în viitor un subiect fierbinte pentru România, iar acest articol este axat pe modul în care se pot realiza programe anti-corupţie la nivel local şi regional.

În cadrul vizitei sale vicepresedintele Joe Biden a spus: „Ţările care nu au un stat de drept puternic, un sistem judiciar independent şi instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina…. Stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt esenţiale pentru investiţii şi vrem ca relaţiile noastre economice să continue să se dezvolte şi să crească.”

Asistentul secretarului de stat american pentru afaceri europene si eurasiatice, Victoria Nuland a subliniat într-o declaraţie oficială la Washington, pe data de 10 aprilie, pericolul corupţiei instituţionalizate provenite din amestecul dintre oligarhi, mass-media şi clasa politică în zona de Est a Europei:   

„Vedem o tendinţă îngrijorătoare, similară, în prea multe părţi ale Europei Centrale şi de Est şi Balcani unde aspiraţiile cetăţenilor sunt călcate în picioare de interese oligarhilor corupţi, care folosesc banii şi influenţa lor pentru a înăbuşi opoziţia politică, pentru a cumpăra politicieni şi mass-media, pentru slăbi independenţa justiţiei şi drepturile ONG-urilor.”

Iar declaraţia continuă:

„Un astfel de sistem corupt nu numai că slăbeşte democraţia din interior, însă face o ţară vulnerabilă şi la influenţele din afara graniţelor, care ar dori să exercite o presiune nejustificată asupra politicilor economice, politicilor de stat şi luarea deciziilor. Cu alte cuvinte, în multe părţi ale Europei, lupta împotrivă corupţiei trebuie să fie o prioritate naţională mare, cu scopul de a apăra democraţia şi suveranitatea unor state”

Pe data de 30 Aprilie, asistentul d-nei Nuland, d-l Hoyt Yee, s-a aflat la Bucureşti, unde s-a întâlnit cu liderii principalelor partide. Oficialul american a subliniat că este important ca „ţările din această regiune, inclusiv România, Bulgaria, alte state din această parte a Europei să fie capabile să reziste oligarhilor, companiilor sau persoanelor bogate care pot folosi absenţa unor instituţii puternice fie pentru a cumpăra infrastructură vitală, sau instituţii media, sau politicieni pe care-i pot folosi pentru a influenţa, pentru a câştiga controlul asupra instituţiilor sau chiar a statului”.

„Credem cu tărie că lucrând împreună, UE şi SUA, SUA şi România, putem să întărim instituţiile şi să prevenim acest tip de corupţie, de crimă organizată, acest tip de influenţă asupra statului democratic…”

Asistenţa financiară pentru democraţie oferită de SUA ne-a ajutat în trecut. Din declaraţia dată de doamna Nuland şi domnul Hoyt am înţeles că SUA este interesată direct în lupta împotriva corupţiei în Europa de Est şi, prin urmare, în România. Din păcate, cu unele mici excepţii, aceste activităţi la nivel local şi regional sunt inexistente iar numărul donatorilor care finanţează lupta împotriva corupţiei la nivel local şi regional este foarte mic. În cazul în care Departamentul de Stat al SUA este atât de concentrat în lupta împotriva corupţiei în România, acesta ar trebui să deschidă granturi, care ar contribui la realizarea acestor obiective.

Situaţia actuală

Poziţia d-nei Nuland vine după o vizită la Bucureşti, în care prim-ministrul Ponta a refuzat să o întâlnească, bănuind probabil că problemele legate de corupţie pot fi pe agenda discuţiei. Mass-media din România a sugerat că  premierului Ponta îi este teamă că va fi tras la răspundere pentru “Marţea Neagră”, cum a a fost numită de către reprezentanţii societăţii civile şi de presă, ziua de 10 Decembrie 2013. Atunci s-a spus că unele legi ce urmau a fi adoptate ar însemna un regres democratic şi un atentat la statul de drept.

Un minus mare pentru relaţiile diplomatice între România şi USA. Cu toate acestea se pare că justiţia e din ce în ce mai activă la capitolul anchete şi condamnări. Problema e că luptă anti-corupţie e văzută mai mult la televizor şi multă lume susţine că e una politică. E destul de selectivă iar unele personaje sunt ocolite cu grijă. Exemplul Roşiei Montane este sugestiv.  Într-un interviu televizat, fostul şef al Delegaţiei Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, a spus despre justiţia la televiziune: „Cred că este un lucru riscant, deoarece acest tip de justiţie nu permite cunoaşterea tuturor detaliilor. Poveştile prezentate sunt mult mai complicate. Şi la TV, există o tendinţă de a se concentra doar pe anumite aspecte.”

Corupţia la  nivel local si regional – baronii locali

Sistemul politic actual din România este construit pe puterea baronilor locali. România este controlată şi guvernată de baronii locali, persoane influente în partide care au ajutat la ascensiunea unor prim-miniştri sau preşedinţi de până acum. Ei trag sforile în partide, ei aduc voturile pentru partide, ei numesc preşedinţi de partide, ei fac regulile jocului. Luaţi exemplul celor mai sărace judeţe din România: uitaţi-vă la performanţele lor economice, PIB, investiţii, creştere economică. Şi apoi uitaţi-vă cine sunt persoanele care conduc acele judeţe. O să vedeţi că îi cunoaşteţi: sunt oameni care apar zilnic la televizor şi vorbesc despre creştere economică, regionalizare şi absorbţia de fonduri europene!

La nivel local si regional există un cerc vicios al deciziilor şi al fondurilor de investiţii de stat sau europene. Clientelismul politic funcţionează astfel: antreprenori locali şi regionali pompează sume importante în partidul X, iar  politicianul ales trebuie să returneze banii firmelor loiale, plus o parte de câştig care se împarte cu acesta. Este un proces care funcţionează de ani de zile, ajungându-se să fie total legal, prin acte semnate şi în spiritul legii. Lipsa de watchdog si whisleblowers de la nivelul regiunilor vor face ca aceste practici să continue, fără prea mare „deranj” din partea autorităţilor publice care se ocupă cu astfel de cazuri.

Ceea ce s-a întâmplat în Decembrie anul trecut, prin „Marţea Neagră”, atunci când s-a dorit “legalizarea furtului” e grăitor pentru puterea baronilor locali din Romania. Acum se încearcă prin alte căi: domnul Dragnea ar dori ca oamenii politici – primari, preşedinţi de consilii ju­de­ţene sau miniştri – să nu mai răspundă pentru ac­te­le pe care le semnează. În locul lor ar trebui să răs­pundă funcţionarii din res­pectivele instituţii. Victor Ponta guvernează ţara cu urechile îndreptate spre ce zice occidentul, însă e conştient că el a ajuns acolo sus, din cauza baronilor locali ai PSD. Şi trebuie să îi mulţumească şi pe ei. 

Nevoia de implicare a societatii civile şi a mass-media

Lupta împotriva corupţiei nu trebuie dusă doar de instituţiile statului, DNA, ANI. Lipsa de resurse şi de capacitate administrativă restricţionează activitatea acestora. Această luptă trebuie dusă de media şi de ONG-uri. Dacă la nivel central media şi societatea civilă e mai activă, la nivel regional practic, România nu există. Ţara noastră ocupă ultimele locuri la guvernare regională eficientă şi acest lucru se întâmplă din cauza lipsei de media independente şi lipsei ONG-urilor. 

Societatea civilă

Persoanele ce activează în sectorul civil, care militează pentru democraţie şi bună guvernare, ştiu foarte bine care sunt problemele şi ce trebuie făcut. Idei pentru proiecte sunt însă nu sunt resurse financiare. Şi probabil dacă se găsesc resursele financiare pentru un proiect de 12 luni, susteinabilitatea acţiunilor după această perioadă e greu de realizat. Şi pe lângă aceste lucruri, ce organizaţie din România e destul de nebună să înceapă o luptă adevărată împotriva oamenilor care controlează sistemul politic românesc în ultimii 15 ani: baronii locali?

USAID nu mai există, şi când a existat a dispus de puţine fonduri pentru lupta împotriva corupţiei. Din fondurile europene nu se pot realiza astfel de proiecte, iar fonduri guvernamentale şi mai puţin probabil. Singurile fonduri accesibile pentru acest gen de proiecte au fost oferite de Comisia Europeană, fondul ONG pentru România si alte mici apeluri gestionate de FDSC. E prea puţin pentru lupta împotriva corupţiei instituţionalizate! 

Media

Lupta împotriva corupţiei la nivel local şi regional nu o duc jurnaliştii chemaţi de d-na Nuland la conferinţa de presă din România: Mircea Marian (EVZ), Dan Tapalaga (Hotnews), Sabina Fati (RL), Florin Negrutiu (Gândul), Alina Gheorghe (TVR), Cătălin Prisacariu (B1). Ei sunt doar vârful de lance pentru că au acces la media naţională. Le mulţumim pentru ce fac.  Bătălia împotrivă corupţiei este dusă  de zecile de jurnaliştii locali şi regionali care nu apar la televizor şi care se lovesc zilnic de puterea liderului politic local, care deţine toate resursele din acea regiune. De aceea ei ar trebui sprijiniţi în primul rând!

Jurnaliştii împreună cu societatea civilă trebuie să se asigure că autorităţile publice şi politicienii vor guverna în mod eficient şi transparent în următoarea perioadă şi că distribuţia financiară (fonduri de stat, fonduri europene) se va realiza transparent încurajând competiţia şi stimulând dezvoltarea economică.

O idee pentru o mai bună guvernare la nivel local şi regional

Lupta împotriva corupţiei nu va fi eficientă, dacă sistemul nu va fi îmbunătăţit. Condamnările realizate nu vor aduce nimic nou în eficienţa funcţionării administraţiei. Sunt şanse mari ca  alţi politicieni corupţi să înlocuiască politicienii arestaţi. Prin urmare, se impune monitorizarea activităţilor politicianului din administraţia locală şi regională.

În cazul în care regionalizarea se va realiza, resursele financiare vor fi mai aproape de baronii locali. Chiar şi aşa, fără regionalizare, baronii locali deţin puterea absolută în regiuni şi localităţi. De aceea consider că este necesar implementarea unui proiect-pilot la nivel naţional, adresat regiunilor şi bunei guvernante la nivel local şi regional, pe o perioadă de 12 luni, pentru început. 

Crearea unei echipe de specialişti în bună guvernanţă pentru nivelul local şi regional de administraţie, care să acopere viitoarele regiuni administrative. Câte o persoană va fi aleasă pentru fiecare judeţ al României, deci 41 de persoane vor fi selectate din sectorul civic sau din rândul jurnaliştilor de investigaţie. Fiecare regiune va avea o echipă coordonată de către o persoană. Fiecare centru urban al fiecărei viitoare regiuni va fi gazda sesiunilor de training în materie de bună guvernanţă astfel: Cluj pentru zona Nord-Vest, Timişoara pentru zona Vest, Braşov pentru zona Centru, Craiova pentru zona Sud-Vest, Constanţa pentru Sud-Est, Ploieşti pentru Muntenia, Iaşi pentru Nord-Est.

Va fi creat un site unde se vor găsi informaţii despre activitatea acestor watchdogs. De asemenea informaţiile din cadrul sesiunilor de training vor fi disponibile pe site, pentru toţi cei care vor să se implice în monitorizarea deciziilor guvernanţilor locali şi regionali. Rezultatele monitorizării guvernanţilor locali şi regionali de către cei 41 de specialişti vor fi disponibile pe acest site.  ANI şi DNA vor beneficia de activitatea acestor watchdogs, având acces la mai multe informaţii.

Costurile unui asemenea proiect se ridică pe parcursul unui an de zile la peste 300.000 de euro. E mult? E puţin? E clar că unora o să li se pară mult, însă pentru lupta împotriva corupţiei regionale şi locale e puţin. Sume de genul ăsta reprezintă bani pentru seminţe în unele dosare de corupţie care sunt cercetate de către DNA, în prezent. Problema se ridică la terminarea proiectului: cum şi prin ce mijloace o să îşi menţină activitatea acele trupe de elită create?  

Idei sunt. Mai trebuie voinţă şi resurse financiare pentru susţinerea ideilor! Avem nevoie de bani doamnă Nuland, domnule Biden, pentru că guvernul sau politicienii români nu o să-şi taie craca de sub picioare, finanţând astfel de proiecte ! 

 



Versiunea în limba engleză*:

A message for Ms. Nuland and Mr Biden: We need money to fight corruption!



*Versiunea în limba engleză a apărut şi pe caleaeuropeana

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

15 Comentarii

Guma Mircea
3.06.2014, 13:55:41

Mesajul SUA catre Romani : "Eliminati hotia din tara voastra ca nu vrem sa fim furati din ceea ce ne apartine de drept". "Daca vreti finante pentru asta, va vom da un imprumut".

+4 (6 voturi)
Vanatorul/d.c.
3.06.2014, 13:58:12

"Un mesaj pentru dna. Nuland şi dl. Biden: E nevoie de finanţe pentru a lupta împotriva corupţiei!" Romanul tot pomanagiu..! Pai n-a spus Victorelu Doctorelu' ca aduce el 10 miliarde de cocaroi de la comunististii chinezoi..? Acuma, gata, hai cu mana-ntinsa si la capitalisti..! Ca poate ne dau americanii bani, ii dam direct baronilor si-i rugam frumos sa nu mai jefuiasa pe nimeni..! Da' acuma asa intre noi, in Romania mai munceste cineva pe bune, in afara de cei din sectorul privat...? Si de guvernat, mai guverneaza cineva , ceva, in tara aia..?

0 (4 voturi)
Serban Duca
3.06.2014, 14:13:45

Unul din punctele de plecare in combaterea corupției ar trebui sa fie o reglementare stricta a veniturilor partidelor politice concomitent cu o verificare cel puțin anuală a surselor si a cheltuielilor, inclusiv cu sanctionarea persoanelor vinovate in cazul unor "greșeli". In ceea ce privește sublinierea faptului ca 90% din marile averi provin din afaceri cu statul trebuie totusi menționat ca statul continua sa fie proprietar exclusiv, majoritar sau eventual minoritar in peste 50% din economia României. In aceste condiții este foarte dificil sa eviti sa faci afaceri cu statul.

+3 (3 voturi)
Zack Atila
3.06.2014, 14:19:04

Si eu care auzisem ca Suedia,Norvegia,Elvetia au donat citeva zeci de milioane de Euro (daca nu mai mult) specific pentru lupta anticoruptie...

-1 (5 voturi)
Jean Maurer
3.06.2014, 14:41:05

Sa luam exemplul unor tari care au un coeficient mic de corupti. 1.) America nu poate fi considerat un exemplu, chiar daca in declaratii politice sunt cei mai tari. Vezi si comentariul plin de profunzime al dl. Guma Mircea. America a fost cladita si functioneaza si in prezent pe coruptie institutionalizata (nu mai departe de razboiul in Irak, Kosovo, Afganistan, Mali, etc). 2.) Germania. Pai credeti ca nemtii nu ar fura daca ar putea. Acolo insa se aplica legea cu maxima seriozitate. Politia si procuratura este monitorizata la sange de catre stat. Este practic incoruptibila. Exemplu: Stefi Graf a fost suspectata de evaziune fiscala. A scapat doar pentru ca Peter Graf, tatal, a luat totul asupra lui si a facut puscarie. 3.) Tarile arabe. Daca furi iti taie mana. 4.) China. Daca furi sau esti corupt (in politica), peste un anumit nivel, esti impuscat pe stadion. Concluzie: nu niste obscure ONG-uri sau societati civile impreuna cu niste ziaristi de investigatie vor opri coruptia in Romania (chiar daca vor fi finantati suficient, si pe astia cine-i controleaza). In cel mai bun caz vor scrie niste rapoarte cu care autoritatile se vor sterge la c.r. Singura solutie este controlul strict, cu mana de fier al politiei, procuraturii si justitiei/judecatorilor. Adica, vointa politica. Oricat nu-l iubesc pe Besescu, are dreptate: citez aproximativ "coruptia in Romania a devenit o problema de securitate nationala care intra in jurisdictia SRI si a altor servicii speciale". Aceasta teza poate fi o solutie daca este aplicata cu adevarat in interes national si nu este folosita ca arma politica fata de opozitie sau "dusmanii" politici.

+4 (8 voturi)

Vezi toate comentariile (15)

Modifică Setările