Un plan bine ticluit: cum a predat Crin Antonescu puterea în PNL

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Renunţarea lui Crin Antonescu la statutul de prezidenţiabil pare a fi ultima etapă dintr-o strategie în cinci paşi de transfer de putere, care a mai inclus ieşirea de la guvernare, demisia din fruntea Senatului şi demisia din fruntea PNL.

Preşedintele demisionar al PNL, Crin Antonescu, a ieşit sâmbătă într-o conferinţă de presă, anunţată cu doar doar două ore înainte, şi a declarat că abandonează cursa prezidenţială. Antonescu şi-a motivat gestul, scurt, invocând urgentarea procedurilor de unificare a dreptei care să nominalizeze un prezidenţiabil unic.

„Conştient că este întru totul urgent ca efortul de unificare a dreptei să facă paşi cât mai concreţi înainte, că este absolut urgent ca un candidat al dreptei unite să fie desemnat, anunţ intenţia de a nu candida la Preşedinţia României şi de a favoriza în acest fel desemnarea grabnică, rapidă, până la sfârşitul acestei luni sau cel târziu până la 15 iulie a unui candidat care să fie acceptat mai uşor de tot ceea ce înseamnă forţă politică de dreapta“, a fost anunţul neaşteptat al lui Crin Antonescu.

Paradoxal este faptul că, deşi a renunţat să candideze pentru cea mai înaltă funcţie în stat, Antonescu consideră în continuare că este cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea. „Am experienţa, ideile, viziunea pentru ca PSD să nu pună mâna pe Preşedinţie. Cunosc dreapta românească, cunosc presa românească, modul în care se produc curente de opinie. Am tot ceea ce este necesar pentru această luptă, nu am timp să vindec resentimente“, şi-a nuanţat liberalul poate cea mai grea declaraţie din cariera sa de politician. Tot sâmbătă, Antonescu a anunţat că renunţă şi la interimatul în fruntea PNL, pe care ar fi urmat să-l asigure până la congresul partidului din 28-29 iunie.

Cele cinci „demisii“ ale lui Crin

Tăvălugul „demisiilor“ a pornit în 25 februarie atunci când Delegaţia Permanentă a PNL a votat ruperea oficială  a USL şi, implicit, ieşirea de la guvernare a liberalilor. Practic, Antonescu a demisionat atunci din calitatea de copreşedinte al USL.

După nicio săptămână, în ziua învestirii Guvernului Ponta III, Crin Antonescu a anunţat a doua demisie: renunţarea la funcţia de preşedinte al Senatului, după ce, în urma unei dispute purtate cu Ponta chiar de la tribuna Parlamentului, îi ceruse demisia şi premierului.

În urmă cu o săptămână, la doar o zi după alegerile europarlamentare, Antonescu a ieşit în faţa opiniei publice cu a treia demisie. Invocând scorul dezastruos obţinut la alegeri, liberalul şi-a anunţat demisia din fruntea PNL. Deşi şi-a dat demisia, Crin a promis că va rămâne interimar până la congresul din iunie. Sâmbătă însă, Antonescu a anunţat însă că renunţă şi la interimat – aşadar, a patra demisie. Abandonarea cursei prezidenţiale este, prin urmare, a cincea “demisie” a lui Antonescu în decurs de numai trei luni de zile.

„Act calculat, nu spontan“

Analistul politic Radu Magdin a declarat pentru „Adevărul“ că decizia lui Crin Antonescu este un act calculat prin care urmăreşte supravieţuirea pe plan politic. „Decizia liberalului este, într-adevăr, una surprinzătoare, dar are şi un iz strategic. Decizia are rolul de a restarta datele cursei pentru Cotroceni. Prin ea, Antonescu îşi asigură supravieţuirea politică şi respectul multora, îndepărtându-se, aparent, pe moment, de miza supremă a puterii. E un act calculat, nu spontan, din care, daca se va ridica, foarte probabil, Klaus Iohannis ca şi candidat, îl vom putea numi momentul «Dragă Stolo 2014»”, a argumentat Magdin.

Unii liberali nu înţeleg

Anunţul lui Antonescu i-a luat prin surprindere pe unii liberali. Fostul ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, a declarat pentru „Adevărul“ că demisiile succesive ale lui Antonescu, într-un timp atât de scurt, ar trebui puse pe seama presiunii la care liberalul este supus constant, zi de zi, încă din 2009, când a preluat şefia PNL. Şi liderul senatorilor PNL,Puiu Haşotti, a catalogat gestul lui Antonescu drept unul măreţ.  „Fără discuţii este gestul unui mare om politic“, a comentat, scurt, Hasotti. Au fost însă şi liberali care nu au înţeles filosofia din spatele mişcarii lui Antonescu. Europarlamentarul PNL Norica Nicolai nu-şi explică ce a putut să-l determine pe Antonescu să ia decizia de a renunţa la statutul de prezidenţiabil. „Nu vreau să fac niciun comentariu înainte de a avea o discuţie cu el, lucru care se va întâmpla, luni, în Biroul Politic Naţional. Nu ştiu ce a generat atitudinea lui Crin Antonescu şi, pentru binele PNL, mă feresc să fac comentarii în buna tradiţie românească”, a spus Nicolai.

Iohannis preia interimar şefia PNL

Potrivit statutului partidului, funcţia de preşedinte interimar al PNL va fi exercitată, până la congresul de la sfârşitul lunii, de prim-vicepreşedintele demisionar, Klaus Iohannis. „În urma demisiei lui Antonescu şi a întregului Birou Politic al partidului, Delegaţia Permanentă a votat ca interimatul să fie asigurat tot de vechiul birou. În situaţia în care preşedintele interimar renunţă şi la interimat, această funcţie este preluată de prim-vicepreşedinte, iar în acest caz onoarea îi revine domnului Iohannis“, a explicat pentru „Adevărul“ deputatul Ludovic Orban.

Totuşi, liberalii ar putea lua altă decizie astăzi, în cadrul Biroului Permanent, după cum a lăsat de înţeles Crin Antonescu. PNL ar putea numi un alt om din conducere, bun organizator, care să ţină frâiele partidului timp de o lună şi, în acelaşi timp, să organizeze Congresul. Favoriţi pentru această funcţie temporară sunt Marian Petrache, preşedintele CJ Ilfov, şi Romeo Stavarache, primarul Bacăului, unii dinter cei mai importanţi lideri PNL din teritoriu.

Cine îi ia locul lui Iohannis

Odată ce Iohannis ajunge pe prima treaptă în PNL, funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL, creată în mod special pentru primarul Sibiului, rămâne în aer. Surse oficiale din PNL au declarat pentru „Adevărul“ că mai mulţi liberali vânează poziţia secundă din PNL, însă Iohannis va avea un cuvânt greu de spus asupra numelui care se va identifica cu această funcţie. Intervine întrebarea dacă Iohannis va impune un prim-vicepreşedinte agreat de către acesta sau dacă va lăsa deschisă competiţia pentru câştigarea locului doi în PNL.

Printre liberalii care i-au câştigat încrederea lui Iohannis se află şi deputatul PNL Ludovic Orban, care s-a retras din cursa pentru funcţia de preşedinte al PNL în favoarea edilului de la Sibiu. „Vă mulţumesc pentru susţinere“, i-a şoptit Iohannis pe holurile Parlamentului lui Ludovic Orban. „Rămâne aşa cum am stabili“, i-a răspuns înapoi Orban. „Din partea mea, cu siguranţă“, a fost schimbul de cuvinte dintre cei doi liberali, după ce Orban a declarat sus şi tare că îl susţine pe Iohannis. Congresul din 27-28 iunie va decide cine vor fi câştigătorii care vor asigura conducerea PNL, cel puţin, până la alegerile prezidenţiale din toamnă.

Cum au primit abandonul ceilalţi politicieni

La scurt timp de la anunţul lui Crin Antonescu, gestul său a fost comentat atât de foştii aliaţi de guvernare, cât şi de colegii din viitoarea alianţă. „Am aflat despre decizia lui Crin de a se retrage din cursa prezidenţială. Strict, politic, era singura variantă raţională, orice altceva însemna doar accentuarea dezastrului său politic şi personal. Dar simt o mare tristeţe şi dezamăgire pentru un om care mi-a fost prieten şi partener în cel mai spectaculos proiect politic de după ‘89. Am crezut din toata inima că el putea sa fie un preşedinte foarte bun al României, cu condiţia să păstreze cu orice preţ USL“, a sunat comentariul liderului PSD.

Şi preşedintele Camerei Democraţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, a comentat în stilul caracteristic demisia lui Antonescu. „Ce trist! Cine să-l voteze, dacă proiectul USL l-a destrămat domnia-sa? Era normal să nu mai candideze, din punctul meu de vedere nu e o mare pierdere pentru România, cred că este un câştig. Cariera lui politică s-a încheiat în momentul în care a decis să rupă PNL din USL“, a spus Zgonea.

Iohannis, agreat în PDL

Ipoteza potrivit căreia Crin Antonescu s-a retras pentru a-i deschide drumul lui Klaus Iohannis nu este infirmată de democrat-liberali, actualii parteneri ai liberalilor. „Cu siguranţă că este un motiv serios. Crin Antonescu nu este omul care să renunţe la un proiect propriu fără să aibă în paralel un alt proiect care să fie mai bun. Este posibilă o asemenea explicaţie. Klaus Iohannis este un candidat şi un om politic care s-a impus mult în planul vieţii politice româneşti. Este un argument care poate fi luat în seamă şi care a putut fi luat în calcul şi de Crin Antonescu“, consideră vicepreşedintele PDL, Ioan Oltean.
Un alt vicepreşedinte al PDL, Raluca Turcan, crede că, prin gestul său, Crin Antonescu demonstrează că noua alianţă ce stă să se înfiripe între PNL şi PDL se află deasupra funcţiilor. „ Alianţa se poate face cu un proiect pentru România, cu un set de valori, cu criterii şi apoi cu oameni politici integri, profesionişti şi decenţi”, a completat Turcan.

UDMR se înclină în faţa lui Crin

Liderii UDMR, actualii parteneri de guvernare ai social-democraţilor, pun pe seama unui calcul realist opţiunea lui Antonescu de a renunţa la statutul de prezidenţiabil al PNL. „În primul rând, domnul Crin Antonescu a cam pierdut alegerile. Au date, sondaje, că ar avea mai puţine şanse să câştige Preşedinţia. Deci e un calcul al PNL, care, împreună cu cei de la PDL, caută un alt candidat, care să îl bată pe candidatul PSD“, a comentat vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely. Şi liderul UDMR Harghita, Boroly Csaba, a salutat gestul lui Crin Antonescu. „Un gest corect, pe care trebuie să îl facă un politician responsabil. Se retrage cu capul sus, foarte puţini reuşesc acest lucru la noi“, a adăugat şi Boroly.
 

Citeşte şi:

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite