Un sondaj la cald, despre vinovaţi şi soluţii post accidentul din Clubul Colectiv

Câteva concluzii despre miturile din aceste zile, în lumina celor mai noi date sociologice de pe piaţă: sondajul CSCI.

Sondajul CSCI – măsurat chiar zilele trecute:

1. Principalii vinovaţi pentru tragedie, în percepţia majorităţii românilor, sunt patronii clubului şi autorităţile locale. Primii, pentru că nu au respectat normele de siguranţă. Cei din urmă, pentru că au dat autorizaţie fără să verifice la faţa locului. Aproape trei sferturi dintre români adoptă această explicaţie. Că dezbaterea publică a trecut foarte repede peste aceste două elemente cheie (lăcomia unor patroni şi, în acelaşi timp, incompetenţa unor funcţionari) este deja altă discuţie.

2. Românii au apreciat aproape unanim ca fiind bună mobilizarea spitalelor, a cetăţenilor, a ambulanţei şi a pompierilor. Ca foarte bune, şi intervenţiile procurorilor şi ale guvernului (primii – pentru anchete, cei din urmă – pentru susţinerea financiară a instituţiilor implicate). Foarte puţin apreciate autorităţile locale, cumva previzibil. Sintetic, asta inseamna o apreciere favorabila pentru institutiile statului (spitale, ambulante, pompieri, chiar procurori), alaturi de solidaritatea cetatenilor.

3. Ca soluţii, românii cred în întărirea statului, şi nu în scăderea rolului său. Raportul este de peste 2 la 1. Discursul neo-liberal al statului minimal există, este puternic, dar este minoritar. El este mai puternic în Bucureşti şi în zona tinerilor (elevi, studenţi, fără studii superioare) – dar rămâne minoritar la nivelul ţării. Ambele curente sunt legitime, ambele au susţinere. De notat că, deşi în “stradă” discursul prevalent este anti-stat şi pentru preluarea de către societatea civilă a unor atribuţii de control – în societate, sentimentul nu este împărtăşit. Chiar dimpotrivă. Nu este prima dată când o minoritate activă ia faţa unei majorităţi tăcute, însă cifrele trebuie notate.

4. Efectul asupra politicienilor cunoscuţi nu este unul foarte mare – singura concluzie certă, diferită faţă de lunile trecute: Klaus Iohannis este susţinut de unul din doi români, ceea ce îl aduce la cifrele de dinainte de alegerile prezidenţiale de anul trecut. Este posibil ca, dacă gestionează bine actuala situaţie, să poată reveni pe un trend crescător. În acelaşi timp, fostul premier Victor Ponta este pe locul doi în sondaje, la cifre neaşteptat de bune pentru un politician atât de atacat (39% încredere). Nu există lideri de partide care să treacă peste nivelul de 30% încredere, cu excepţia lui Călin Popescu Tăriceanu.

5. În ce priveşte votul politic, PSD şi PNL sunt relativ la egalitate, cu scoruri sub 40%. PSD este pe primul loc, însă cedarea guvernării (asumată de către Liviu Dragnea) ar putea însemna o eroziune în viitorul apropiat. Dintre partidele anti-sistem, singurele care se văd sunt M10 al Monicăi Macovei şi PRU al lui Bogdan Diaconu – ambele, cu cifre în zona pragului electoral. De notat că PMP-ul, odată cu preluarea conducerii de către Traian Băsescu, revine pe un trend ascendent. Cu siguranţă, clasamentul se poate şi se va modifica, odată cu apariţia de noi formaţiuni politice, emanate din activismul civic din această perioadă.

O ultimă concluzie, demnă a fi menţionată: guvernarea Ponta pleacă de pe plus, cu o percepţie pozitivă în ceea ce priveşte rezultatele sale economice. 48% dintre români consideră că în Guvernarea Ponta starea economiei s-a îmbunătăţit (cifră în creştere faţă de lunile trecute), de peste două ori mai mult decât cei care cred contrariul. Românii au o percepţie pozitivă despre guvernare, foarte probabil evaluând rezultatele concrete ale acesteia (şi mai puţin disputele de imagine sau politice): creşterea veniturilor (transpusă şi în creşterea consumului), scăderea preţurilor (în special la alimente şi medicamente), scăderea taxelor (şi pentru populaţie şi pentru firme).

Datele prezentate fac parte dintr-o cercetare realizată de CSCI, în perioada 2-4 noiembrie 2015, adică exact în zilele în care au izbucnit protestele de stradă, care au dus la depunerea mandatului de premier de către Victor Ponta. Măsurătorile vor fi reluate şi în viitor, pentru a vedea în ce proporţie emoţia din prezent se menţine şi va afecta percepţia generală a cetăţenilor.