USR intră în zodia Drulă

Dacian Cioloş a pierdut pe mâna lui preşedinţia USR pe care abia o câştigase doar cu câteva luni în urmă. Evoluţia sa la şefia partidului a fost o scurtă bizarerie, după o perioadă de amorţeală ajungându-se rapid la o demisie neprevăzută.

Propunerile pe care Cioloş le-a înaintat pentru relansarea USR  nu aveau cum să fie acceptate de colegii săi pentru că asta ar fi însemnat externalizarea deciziilor partidului către entităţi străine şi necunoscute. Niciun partid nu poate fi de acord cu aşa ceva.

Dacă Dacian Cioloş a crezut vreun moment că va vea câştig de cauză prin acest mod de a pune problema, “faceţi ca mine sau plec”, s-a înşelat. Se prea poate ca, Dacian Cioloş să-şi fi dat seama că mandatul său la şefia USR este departe de ceea ce şi-a imaginat şi că este mai bine să renunţe, căutând o cale  cât mai puţin păguboasă  din punct de vedere al imaginii. Până la urmă, dacă nu a mers cu USR, Dacian Cioloş va avea timp să se întoarcă sută la sută în Parlamentul European, acolo unde dobândise o poziţie de top, de lider al grupului Renew Europe, al treilea ca pondere în forul european.

Pe de altă parte, în scurtul mandat al lui Cioloş, USR a continuat să scadă şi, mai grav, să piardă de tot iniţiativa, ca partid de opoziţie, în faţa AUR. Dacian Ciloş a părut preocupat de cu totul alte lucruri, cum ar fi competiţia internă cu Gruparea Barna, în loc să se concentreze pe problemele reale ale socităţii româneşti. În lipsa unor răspunsuri, electoratul s-a îndepărtat de USR, iar partidul s-a înscris pe o pantă descrescătoare accentuată.

Plecarea lui Cioloş nu înseamnă că situaţia din USR se rezolvă automat. Falia dintre USR şi Plus rămâne, mai adâncă decât oricând. Susţinătorii celor doi foşti preşedinţi, Barna şi Cioloş, vor continua să se confrunte. Lipsa de adecvare a partidului în faţa noilor provocări legate de preţuri, energie, nu este de domeniul trecutului, USR având nevoie de un alt fel de leadership, decât cel promovat până acum şi de Barna şi de Cioloş.

Cătălin Drulă, ca vicepreşedinte ales cu cel mai mare număr de voturi, va prelua şefia interimară a partidului. Impetuos şi frust în exprimare s-a remarcat în cadrul fostei coaliţii PNL-USR-UDMR ca un critic acerb al liberalilor în propria guvernare. De unde şi adâncirea tensiunilor dintre cele două partide şi eşecul acestei guvernări, eşec cu mult mai multe cauze şi mai de adâncime decât prestaţia lui Drulă la adresa colegilor liberali. Dar şi el a turnat  gaz peste foc.

Acum, mulţi se gândesc că un personaj de tip Drulă este necesar pentru a scoate din dificultate USR. Nu este o idee lipsită de fundament. USR a ajuns aici din cauza crizei de leadership, un fenomen ce loveşte puternic aproape toate partidele importante, de la PNL la AUR.

Pentru USR, lucrurile sunt şi mai serioase. Configurarea majorităţii PSD-PNL a dezechilibrat profund scena politică. Opoziţia a rămas în seama USR şi a AUR, iar din cauza slăbiciunii USR, discursul a fost acaparat aproape în întregime de AUR. Ca partid parlamentar, USR joacă un rol important, iar interimatul lui Drulă se va dovedi esenţial pentru viitorul partidului, dacă va mai avea vreunul.