Va fi Bucharest Pride un „10 august“ pentru lansarea progresismului în România?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Disputa apărută între Primăria Capitalei şi Asociaţia ACCEPT în privinţa organizării şi desfăşurării marşului „Bucharest Pride“, care este programat a avea loc la sfârşitul acestei săptămâni, este departe de a se fi încheiat.

Dacă în privinţa locaţiei cele două părţi au reuşit să ajungă la un oarecare compromis - evenimentul va fi organizat pe Calea Victoriei, conform tradiţiei din ultimii ani - Primăria sacrificând, în schimb, transformarea bulevardului în zonă pietonală, aşa cum se întâmplă în fiecare weekend, nu acelaşi lucru se poate spune şi în ceea ce priveşte numărul participanţilor.

Deşi comunicatul Primăriei Capitalei este destul de clar, marşul se poate organiza cu un număr maxim legal de 500 de persoane, acesta fiind numărul de persoane permise pentru manifestări de acest gen de actele normative în vigoare, adoptate de către Guvernul României în contextul pandemiei de coronavirus, Florin Buhuceanu, directorul de advocacy al organizaţiei ACCEPT, care reprezintă comunitatea LGBTQ+ din România, a declarat că nu va respecta această limitare.

„Raportarea privind numărul de participanţi nu o putem face decât la precedentul marş, când au fost peste 10.000 de persoane prezente (..) O reducere a unei întâlniri publice de tip marş la proporţiile unei nunţi, botez, comemorare de familie nu poate să reziste în faţa realităţii, după cum cenzura de tip Viktor Orban nu are ce căuta la Bucureşti“ - este declaraţia care ar trebui să pună pe jar instituţiile statului cu atribuţii în zona apărării securităţii naţionale.

Dacă în Uniunea Europeană şi în Statele Unite ale Americii valul progresist a luat deja o amploare destul de mare, stârnind numeroase controverse (chiar şi Olimpiada de la Tokyo este marcată de noul trend care încearcă să se impună ca fiind dominant în societate - a se vedea cazul sportivului transgender care a participat la competiţia feminină de haltere), în România dezbaterea privind comunitatea şi valorile LGBTQ+ este mai degrabă o necunoscută pentru publicul larg.

Astfel, potrivit unui sondaj de opinie Avangarde, realizat în luna iulie pentru un site de ştiri, 45% dintre respondenţi nu ştiu să spună dacă dezbaterea privind valorile LGBTQ+ vs valori tradiţionale este validă sau artificială, în timp ce 34% sunt de părere că este o dezbatere artificială. De asemenea, 57% dintre cei care au răspuns la acest sondaj consideră că minorităţii LGBTQ+ nu trebuie să i se acorde mai multe drepturi, în timp ce 31% nu ştiu sau nu răspund.

Dacă agenda Bruxelles-ului abundă de preocupări privind temele progresiste (raportul Matic, care cuprinde prevederi pentru bărbaţii transgen şi persoanele non-binare sau decizia Parlamentului European de a interzice folosirea cuvintelor „mamă“ şi „tată“ în toate instituţiile unde se lucrează cu publicul şi adoptarea unui limbaj care să respecte minorităţile etnice şi de gen sunt doar câteva exemple în acest sens), marea majoritate a populaţiei din România pare a fi în acest moment total decuplată sau neinteresată de astfel de teme.

Totuşi un prim test al „toleranţei“ clasei politice şi al opiniei publice privind impunerea noului curent progresist în ţara noastră s-a realizat chiar săptămânile trecute, cu ocazia lansării noului model de carte de identitate electronică, documentul urmând să conţină termenul de „gen“ în locul celui de „sex“. Doar reacţia foarte dură venită din partea partidului AUR şi a unor deputaţi, membri ai PNL, dar şi a unor voci din societatea civilă, precum Adrian Papahagi şi, inclusiv, a Mihaelei Miroiu, a generat presiunea necesară pentru ca autorităţile să de-a înapoi în privinţa preluării termenului „gen“ în cartea de identitate, conform unor prevederi din Regulamentul Uniunii Europene nr. 1157/2019, care a intrat în vigoare de la data de 2 august 2021.

Conform sondajului Avangarde, aducerea şi impunerea temelor şi a subiectelor progresiste pe agenda publică din România va fi o „operaţiune“ de lungă durată. Or, pentru anumiţi actori politici, precum preşedintele Klaus Iohannis, pentru care adoptarea şi implementarea în România a agendei progresiste ar putea fi o adevărată rampă de lasare în politica de la vârful Uniunii Europene, timpul nu este un aliat, următoarele alegeri parlamentare şi prezidenţiale fiind programate să aibă loc în mai puţin de patru ani de zile.

De aceea, foarte probabil, se va apela la tot fel de manevre şi diversiuni care să propulseze subiecte progresiste pe agenda media. Iar marşul Bucharest Pride, organizat aşa cum bine a subliniat Partidul Mişcarea Populară într-un comunicat de presă, chiar într-o zi din postul Adormirii Maicii Domnului, precum şi ameninţarea lansată de către conducerea ACCEPT cu nerespectarea condiţiilor impuse de lege sunt elemente menite să provoace tensiuni în societate. Sau, poate, chiar un nou eveniment de tip „10 august“ care să slujească cauzei progresismului.

La conferinţa de lansare în România a cărţii „Să nu trăim în minciună“ cunoscutul scriitor şi jurnalist american, Rod Dreher, a lansat un semnal de alarmă cu privire la „noul totalitarism“ sau „totalitarismul soft“ care se naşte în zilele noastre pornind de la impunerea forţată în societate a valorilor progresiste. Tot Dreher îi avertizează pe români să nu se iluzioneze că vor putea scăpa de ceea ce se întâmplă acum la un nivel mai mare în SUA. De aceea, marşul Bucharest Pride, care va avea loc sâmbăta aceasta, este un punct de referinţă foarte important în planul care prevede impunerea progresismului în România. Iar reuşita lui va depinde doar de loialitatea faţă de ţară a  instituţiilor statului cu atribuţii în protejarea interesului naţional.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite