Politică

articolul anterior articolul urmator

Viaţa mea şi a multor altora

11
8 Dec 2020 15:40:21
Péter Demény

Am 48 de ani, şi sper de tot atîţia. Oare de ce s-ar mira lumea dacă n-aş mai merge la vot? Ascultaţi-mă, vă rog frumos.

M-am născut în 1972, într-o dictatură teribilă. Mi-am dat seama cît de teribilă fusese abia cînd a trecut şi ne-am eliberat. Libertatea a însemnat o dificultate îngrozitoare pentru mulţi. Mai mult un ghinion decît un noroc.

Aproape imediat se întîmplase martie de la Tg. Mureş. Aflasem mai tîrziu că nici intelectualii români care plecaseră la Budapesta nu erau foarte deschişi. Cum să fi fost masele manipulate?
După aceea, am tot auzit „perioadă de tranziţie”. Aşa am trăit pînă în 1996 cînd Emil Constantinescu şi ai săi au cîştigat, lucru la care am sperat şi de la care am sperat mult - aproape degeaba. Apoi, speranţa Băsescu şi dezamăgirea omonimă, mai tîrziu, speranţa Iohannis şi dezamăgirea care n-a întîrziat să vină.
Să votez PSD? Nu am chef să mă alătur indivizilor care au propus ca 4 iunie să fie sărbătoare naţională. Să votez PNL? Liberalism românesc nu prea există, în tot cazul, nu într-o ideologie închegată. Preşedintele Iohannis îmi şi dăduse un motiv trist cînd a ciufulit limba mea. USR mi se pare un partid mult prea cufundat în credinţa că dacă vor fi bani, va fi totul bine şi că eşti om doar dacă ai bani; un partid, adică, a capitalismului hain. 
Îi înţeleg pe domnii Şora, Cărtărescu şi pe alţii dacă sunt dezamăgiţi de pasivitatea populaţiei. Dar să alăturăm celor spuse mai sus şi alte argumente. Pandemia ne-a salutat în martie şi guvernul de ieri nici pînă în septembrie nu găsise soluţia pentru învăţămînt şi pentru sănătate. Nici nu prea s-a zbătut.
Sper, adică, de treizeci de ani. Nu zic că nu s-a întîmplat nimic, dar se întîmplaseră oricum mult mai puţine decît mă aşteptam. Unde mai pui că nici societatea maghiară, nici cea românească nu se deschise în deceniile acestea, mai mult, începe să se închidă din nou, vezi cazul AUR, care, apropo, nu cîştiga mai puţin dacă ar fi votat mai mulţi, mă tem că dimpotrivă, cu intelectualii lui de varză cu tot.
Nu am încredere în forţa societăţii din România, forţă care ar putea schimba ceva. Am încredere în unii politicieni, dar nu în partide; în indivizi, nu într-o societate întreagă; în iniţiative civile, nu în cele ale statului. Îmi pare rău, mai ales că nu aşa mi-am imaginat viaţa. Asta s-a ales din ea.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

11 Comentarii

Basarab Peruca
8.12.2020, 15:50:26

"Nu am încredere în forţa societăţii din România, forţă care ar putea schimba ceva." Pai incercati sa vedeti daca functioneaza sa aveti incredere in forta societatii maghiare atunci, daca sunteti nemultumit de romani. Mergeti pana in Ungaria si stati acolo pana va lamuriti. Oricat ar dura.

-6 (20 voturi)
Stanila Ion
8.12.2020, 17:09:52

N-ai incredera? Emigreaza in Ugaria, nu te tine nimeni legat,sa vezi acolo "incredere"...

+1 (7 voturi)
Utilizator Adevărul
8.12.2020, 17:45:54

Comentariu considerat abuziv.

False Mirror
8.12.2020, 18:49:42

N-am citit eu suficient de atent, sau domnul Demeny nu explică de ce nu votează ca orice ungur cumsecade, cu UDMR. Că de ce nu votează cu partidele românești nu trebuie să ne explice, știm și noi. O bănuială aș avea și de ce îi e rușine să mai pună ștampila pe UDMR, dar nu o spun. Să lăsăm omul în durerea lui, ce să i-o mai zgândărim...

+1 (5 voturi)
apatru apatru as usual
8.12.2020, 18:57:51

Cam asta fu si cu mine Deményi Péter da de cand cu Gypsi V Orbán mi-o cam trecut cgefu' votez oricat da impotriva lui...chit ca nici cei din coalitia contra Vorbanistika nu au mai multa minte in desaga...............eventual de la Austrieci incolo mai e rost de democratie in rest santem natiuni sclavagiste domnu Péter sajnos.............

-2 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (11)

Modifică Setările