Negrescu, despre banii UE: Grecia ia mai mult, deşi nu a fost la fel de afectată. Din cele 33 de miliarde, dăm înapoi 12. Deci cifra reală este undeva la 20 de miliarde

Victor Negrescu, europarlamentar PSD

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a vorbit, la Adevărul Live, despre planul de reconstrucţie economică propus de Comisia Europeană, în urma căruia România va primi 33 de miliarde de euro. Care ar trebui să fie priorităţile Guvernului Orban pentru absorbţia fondurilor europene? E o împărţire echitabilă a banilor la nivel european?

Adevărul: În primul rând, aceste 33 de mld de euro pentru România vi se pare o sumă suficientă alocată ţării noastre? Pentru că au apărut deja primele discuţii cum că România ar fi trebuit să primească mai mult.

Victor Negrescu: În primul rând trebuie să spunem că este doar o prupunere lansată de Comisia Europeană, adică banii nu vor veni imediat. Va mai dura până vom ajunge la un consens. Urmează negocieri la nivelul statelor membre şi negocieri la nivelul Parlamentului European, pentru a vedea sumele finale. 33 de mld de euro e o sumă importantă. Trebuie să spunem că o bună parte din această sume sunt atribuite României printr-o formă de împrumut. Şi suplimentar trebuie să mă uit şi la ce se oferă altor state, şi într-adevăr, Grecia primeşte mai mult decât România, deşi poate în contextul actual Grecia nu a fost la fel de afectată precum alte ţări. Deci iată, putem comenta, dar de fapt încep negocierile. Iar asta spunem noi, că nu trebuie să acceptăm această sumă, că trebuie să negociem pentru a creşte această sumă pentru România şi mai ales că această sumă ajunge la beneficiarii reali. Pentru că la începutul acestei crize România a mai primit undeva la 25 de mld. de euro din partea UE, bani care nu i-am cheltuit, care nu am fost capabili să-i cheltuim.

Practic nu am avut programe, nu am avut iniţiative, singurul proiect care are o finanţare europeană este IMM Invest dar este sub formă de împrumut pentru IMM-uri, n-am avut nicio schemă de granturi. Adică se puteau face mult mai multe cu aceste sume de bani deja primite. Oricum noi primim deja 33 de mld. pe hârtie momentan şi trebuie să dăm înapoi 12 mld., deci cifra reală este undeva la 20 de mld. Deci ar trebui să dăm cifrele exact pentru că am văzut că unii dintre colegi s-au grăbit un pic. Au lansat cifre, diferite ipoteze, fără să spună lucrurile până la capăt. Da, este un proiect ambiţios, eu şi familia mea europeană susţine acest priect, dar trebuie să ne uităm la detalii, pentru că a colo sunt şi unele condiţionalităţi. Banii nu sunt accesaţi aşa pur şi simplu pe hârtie. România trebuie să respecte recomandările specifice de ţară, şi a văzut ultimul raport care a fost foarte negativ pentru ţara noastră, raport care a fost criticat de premierul Orban, dar iată, trebuie să-l repectăm, şi suplimentar trebuie să elaborăm un plan naţional de relansare economică, plan care nu-l avem. Deja de câteva luni vorbim de acest plan şi iată că nu există. Iar acest plan trebuie discutat cu Comisia Europeană, dar nu avem ce să negociem pentru că nu avem un plan. De fapt aici apar problemele. Dacă banii vor ajunge într-adevăr la beneficiarii reali şi dacă românii vor resimţi aceşti bani în buzunarele lor. Aici este rolul Executivului.

Care va fi următorul pas procedural? Acum este doar o propunere a Comisiei Europene. Când va defeni efectiv implementat acest program?

Victor Negrescu: Vom avea în cursul lunii iulie un Consiliu European unde se va discuta acest program. Momentan avem câteva ţări care şi-au exprimat semne de întrebare la acest plan. Eu nu întrevăd în Iulie, probabil se va prelungi. El începe efectiv de la 1 ianuarie anul viitor dacă va fi aprobat. În acelaşi timp sunt iniţiative înscrise la acest program care deja funcţionează şi care pot fi accesate din toamna acestui an. Dar, din nou, pentru a fi accesat trebuie demersuri naţionale. Dacă nu accesezi banii în perioada respectivă, nu vom reuşi să cheltuim banii. Vor merge în altă parte.

Cu aceşti bani ce putem face concret? Sunt bani destinaţi unor proiecte de infrastructură? Sau mai degrabă pe partea de inovaţie.

Ei sunt pe mai multe linii. Fiecare instrument are condiţionalităţi şi impune din partea statului român să vii cu un program. Aş recomanda partea de infrstructură, drumuri, digitalizare. Dacă folosim banii în cheltuieli curente, acest lucru nu va avea efectele benefice pentru economia românească.

Statele care s-au opus până acum la aceste forme de ajutor vor ceda în final?

Deja am văzut primele comentarii. Au două semne de întrebare ridicate. Una la proporţia banilor gratis şi ar dori să fie împrumuturi. Şi a doua solicitare e cu privire la mutualizarea datoriei. Adică UE se va împrumuta în numele tuturor pe piaţa liberă. Acum nu va fi simplu, e pe o perioadă de determinată. România va trebui să contribuie mai mult la bugetul UE. Acum contribuim cu aproape 1% din PIB. Conform proiectului va trebui să contribuim cu 2%.

Cu ce proiecte vine PSD sau familia politică din care faceţi parte pentru cetăţeni?

În primul rând acest plan de relansare vine la solicitarea premierilor social-democraţi. Avem un program pentru combaterea şomajului, inclusiv un program pentru sănătate, 9,3 milioane de euro. Abordarea noastră e pragmatică şi responsabilă. Acest lucru trebuie să facem şi în ţară. Asta vrem să fim, o forţă construcivă propunând măsuri. Fie referindu-ne la datoriile la bănci, finanţările pentru IMM-uri, fie acordarea de facilităţi pentru categoriile vulnerabile. Am văzut că actualul guvern va relansa iniţiativele noastre. Sper să continuie în aceeaşi manieră. Nu face titlurile de ziar.

Tot despre familia dvs politică europeană, am văzut că unul din europarlamentarii PSD, Chris Terheş, a plecat din grupul Socialiştilor Europeni, preferând conservatorii. Există şi temerea altor plecări din grupul politic al socialiştilor?

Da, noi nu ne temem de plecări, noi ne temem de cei care rămân şi eventual poate nu cred în totalitate în ceea ce face acest partid şi valorile sale. Toată lumea este binevenită în rândurile noastre, evident, dar în acelaşi timp trebuie să înţelegi că atunci când reprezinţi acest partid că ai o reponsabilitate. Eu am reacţionat poate dur, destul direct în ce priveşte această plecare. Nu mi se pare normal intri într-un partid cu câteva luni înainte, obţii mantatul şi apoi să pleci. Nu este o manieră responsabilă. Eu sunt acel care atunci când nu am fost de acord cu anumite lucruri din partid mi-am dat demisia din funcţia de ministru. Adică eu cred că poţi să pleci din funcţia dată de partid când nu eşti de acord cu ceva şi te lupţi pentru valorile tale în partid sau în altă parte. Adică nu pleci şi cu funcţia după tine. Eu cred că trebuie să învăţăm din acest lucru ceva elementar. Nu mai este loc de profitori în PSD şi trebuie să ne schimbăm atitudinea, să valorizăm mai mult membrii şi simpatizanţii noştri, să ne redefinim mai bine identitatea. Adică dacă eşti de stânga eşti în PSD. Dacă ai alte valori, eşti conservator, eurosceptic, pentru că acel grup (n.red.:în care s-a înschis Teheş) este euroscpetic la nivel european, te duci într-un partid care corespunde valorilor sale. Dar acest partid trebuie să fie consecvent. Noi am rezistat atâţia ani în politică atunci când am reuşit consecvenţi şi asta îmi doresc mai departe pentru partidul nostru.

Problema e că pe lângă domnul Terheş mai sunt şi alţi 2-3 europarlamentari tot aşa, promovaţi de fostul preşedinte, Liviu Dragnea, pe liste şi locuri eligibile care nu au absolut nicio legătură cu PSD, mă rog o legătură conjuncturală că au ajuns pe locuri eligibile. De asta vă întreb. E posibil să mai asistăm la plecări din acest grup în perioada următoare?

Eu sper să nu. Din păcate a fost o practică la ultimele alegeri europene. Rareş Bogdan tot aşa, putem spune că nu a fost cel mai mare liberal şi a ajuns în fruntea listei liberalilor. S-a întâmplat şi la partide mai mici. Deci sunt tot felul de controverse. Eu vă spun ceea ce îmi doresc eu. Îmi doresc ca colegii care sunt alături de no să muncească pentru promovarea valorilor noastre într-o manieră responsabilă. Nu va fi uşor pentru toată lumea. Va fi greu şi este greu în opoziţie dacă nu crezi în ceea ce faci. Şi eu îi învit să creadă mai mult şi să implice şi sunt convins că vom reuşi să continuăm să fim un partid important în spaţiul public românesc.

A fost un scandal naţional declanşat de Klaus Iohannis care l-a întrebat pe Marcel Ciolacu ce i-a promis Viktor Orban în schimbul Ardealului. Aceste afirmaţii au fost comentate la Bruxelles?

Da. Pe de o parte pentru că a fost preluată de presa internaţională pentru că nu corespunde cu valorile europene. Reacţia cea mai vehementă a venit din aprtea europarlamentarilor germani. Imaginea lui Klaus Iohannis era una diferită. Cred că acţiunile preşedintelui vor fi atent analizate în perioada următoare. Sper să invăţăm din ce s-a întâmplat şi să nu credem că luptele interne nu sunt auzite afară.

La ultima noastră discuţie vorbeam despre diferite tabere în PSD. Iată a venit pandemia, discuţia a îngheţat cumva, iar acum se reîncălzeşte. Există în continuare aceste tabere în partid?

Nu cred. Deocamdată avem un singur candat, Marcel Ciolacu. Ciolacu a făcut meeu echipă cu Sorin Grindeanu. Aceasta e imaginea lor în PSD. E important în pespectiva acestui Congres ca partidul să continui procesul de reformă. Românii caută o opoziţie puternică, constructivă, iar aceasta poate veni doar din partea PSD. Am moştenit poate o imagine negativă din trecut. Trebuie să explicăm oamenilor ce am făcut noi şi ce putem face mai departe.

Cum se împacă această idee a dvs de reformare a partidului cu discursurile unor lideri ca Niculae Bădălău, Dumitru Buzatu sau Olguţa Vasilescu care vin cu discursuri conservatoare.

Nu m-aş pune în opoziţie cu ceilalţi colegi. Asta se caută în politica românească, ca partidele să îşi asume anumite valori. Eu vreau ca PSD să fie partidul care va moderniza această ţară şi sunt convins că colegii au înţeles acest lucru. Nu cred că e o luptă în acest sens. 

Cum explicaţi că PSD nu a reuşit să crească în sondaje pe fondul erodării PNL?

PSD cunoaşte o creştere, însă sondajele sunt doar o imagina de moment. Aşa cum sunt unii colegi care au poziţii mai conservatoare, eu am poziţii pe latura progresistă. De exemplu, pensiile speciale, impozitarea lor, avem un proiect în acest sens. 

Va fi o alianţă la alegeri între PSD, Pro România şi ALDE?

Sunt discuţii, dar şi cu alte partide. E o soluţie importantă asta, o opoziţie unită. Dar o opoziţie unită nu în jurul de a pune oameni pe listă, ci de o relansare economică. Dacă clădim un astfel de program, putem clădi şi o opoziţie unită. Iată, PNL şi USR au încercat acelaşi lucru în Capitală, nu prea le iese.