Politică

articolul anterior articolul urmator

VIDEO Să nu uitaţi ce aţi promis, domnule Iohannis! (I)

5
17 Dec 2014 15:34:49
Graţian Mihăilescu
Klaus Iohannis a intrat în dialog cu bloggerii adevarul.ro la Adevarul Live     FOTO David Muntean
Klaus Iohannis a intrat în dialog cu bloggerii adevarul.ro la Adevarul Live     FOTO David Muntean

Pe data de 22 decembrie, Klaus Iohannis va fi investit ca Preşedinte al României. Mă bucur că a câştigat alegerile, l-am susţinut prin articolele publicate, cred în dânsul şi sper să facă tot posibilul pentru a îndeplini unele dintre promisiunile din campanie.

De fapt aşa îmi încheiam ultimul articol: „Herr Iohannis, enttäuschen Sie uns nicht, adică, nu ne dezamăgiţi!

Cu două zile înaintea alegerilor din primul tur am publicat articolulCe trebuie să facă viitorul Preşedinte pentru a intra în istorie ca Preşedintele reformator?” unde vorbeam despre democratizarea sistemului politic şi despre nevoia de transparenţă şi competenţă în rândul clasei politice. Nu o sa revin asupra cestui subiect deoarece cei de la Politică fără bariere au primit răspunsurile de la dumneavoastră şi le găsiţi aici. Eu o să revin la problemele mele.

O să scriu despre ce mi-aţi promis mie, direct şi implicit tuturor românilor atunci când am avut şansa să vă adresez două întrebări ca şi blogger adevarul.ro. Au fost două întrebări legate de subiectele şi domeniile cu care îmi bat eu capul în ultimii 7 ani: regionalizare/descentralizare şi lobby de ţară la Bruxelles.

Klaus Iohannis despre descentralizare/regionalizare şi lobbyul de ţară la Bruxelles from Gratian Mihailescu on Vimeo.

Multă lume nu vede nicio legătură între cele două subiecte, însă există o strânsă corelare, conectivitate şi sinergie între cele două care implică mai multe domenii: reforma din administraţia publică la nivel local, regional şi naţional care ar aduce o administraţie mai performantă, competitivă şi transparentă. Dacă administraţia ar deveni mai competentă vom avea şi absorbţie de fonduri europene şi dezvoltare regională în majoritatea zonelor, fie că vorbim de Vestul sau Estul României. Dacă administraţia devine mai competentă vom avea şi o guvernanţă pe mai multe nivele, iar principiul subsidiarităţii va deveni funcţionabil. Acestea sunt sisteme de valori europene ce vor ajuta la apropierea ţării de Bruxelles şi vor accelera integrarea în UE, integrare ce a stagnat în ultimii 7 ani.

Această apropiere de Bruxelles, „lobby de ţară la Bruxelles” poate deveni funcţională  în cazul reformei administrative. Imaginea României la Bruxelles nu este dată doar de membri ai Parlamentului European, de preşedinte sau prim-Ministru. Această imagine este dată de funcţionarii din administraţie, fie că vorbim de Reprezentanţa Permanentă a României la Bruxelles, fie că vorbim de diversele departamente de afaceri europene din cadrul unor Ministere de resort, fie că vorbim de românii din Instituţii, fie că vorbim strict de consiliile judeţene sau primării. Lobby-ul de ţară la Bruxelles a fost aproape inexistent în ultimii 7 ani, neavând birouri de reprezentanţe acolo la nivel instituţional sau privat. Majoritatea politicienilor români sau ai societăţii civile nu înţeleg domeniul afacerilor europene şi nu înţeleg impactul pe care Europa îl are asupra lor. Nu suntem conectaţi ca şi ţară la pulsul european şi ne încăpăţânăm să nu ne folosim eficient de oportunităţile oferite de UE, fie că vorbim de fonduri, proiecte sau parteneriate. Trebuie să renunţăm la gândirea pe temen scurt specifică perioadei de tranziţie şi să ne gândim cum am putea construi pe termen mediu şi lung o imagine bună a României la Bruxelles, prin specialişti din domeniul afacerilor publice, comunicării, fondurilor europene. E nevoie de o sinergie a românilor acolo şi de o colaborare pe toate palierele, pentru ca România sa fie pregătită atunci când va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în 2019.

Prima Promisiune: Reforma în administraţie prin descentralizare şi regionalizare

Klaus Iohannis: România are o administraţie publică care performează extrem de slab. Toate lucrurile trebuie eliminate: nepotismul, implicarea excesivă a politicului, ineficienţa în actul de administraţie. Se pot elimina prin modernizarea administraţiei publice, prin regionalizare şi descentralizare.  Acest proces nu este nici simplu, nici ieftin, însă altă şansă de modernizare nu avem!

Ce înseamnă guvernanţă multi-nivel?  Înseamnă respectarea principiului subsidiarităţii, iar la nivel local, regional şi naţional acţiuniile de dezvoltare/politici/decizii vor fi colective: guvern/administraţie, societate civilă, mediul de afaceri, sindicate, mediul academic. Guvernanţa pe mai multe nivele implică o decizie politică de jos în sus conform intereselor comunităţii locale sau regionale. Pentru a fi realizabilă, aceasta decizie trebuie să vină din partea unei administraţii publice transparente, competitive şi eficiente, calităţi pe care le-ar putea avea în cazul unei reforme administrative prin regionalizare/descentralizare şi prin depolitizarea administraţiei publice la nivel local şi regional.

Contextul actual:

Din păcate, procesul de regionalizare, demarat de guvernanţi în toamna lui 2012, nu aducea nimic cu guvernanţa pe mai multe nivele. În ianuarie 2014, Curtea Constitutionala a decis în unanimitate de voturi că legea descentralizării este neconstituţională, pentru că încălcă principiul autonomiei locale şi regimul constituţional al proprietăţii. Pentru moment, marele proiect al regionalizării rămâne blocat. Dumneavoastră, domnule Iohannis, va trebui să-l deblocaţi.

Regionalizarea şi descentralizarea, aşa cum au fost creionate de dl Dragnea, aratau ca o formă fără fond. Se vorbea despre descentralizare, însă nu se spunea nimic despre descentralizare fiscală şi redistribuţie, se vorbea despre absorbţie de fonduri europene, dar nimeni nu spunea despre slaba capacitatea administrativă sau de planificarea regională a fondurilor care nu a mai avut loc, se vorbea despre reducerea disparităţilor economice, dar nu se aduceau argumente şi planificări de dezvoltare regională ca şi în cazul Poloniei, cu un Program Operaţional Regional construit special pentru nevoile fiecărei regiuni de dezvoltare regională. În plus, resursele urmau sa fie gestionate tot la centru, iar acesta va controla în continuare judeţele sau regiunile financiar şi politic. Gestiunea banilor urma să fie identică faţă de trecutul centralizat. Iar procesul de regionalizare care urma sa fie făcut nu vorbea deloc despre reforma unităţilor administrativ-teritoriale-neperformante (sate, comune, oraşe): 1.000 de unităţi administrative din totalul celor 2.861 de comune din România se află în pragul falimentului.

Mai aveţi de luptat dle Iohannis cu clientelismul local şi regional, care probabil va dispărea dacă veţi reuşi să democratizaţi sistemul politic prin reformarea acestuia şi să implementaţi unele din măsurile recomandate de Politici fără bariere sau CRPE. Pentru ca subsidiaritatea să fie posibilă în România, e nevoie ca acest cerc vicios între politicieni-primari-preşedinţi de CJ-firme clientelare să fie spart. Cum funcţionează acest cerc vicios: firmele private de construcţii dau bani la un anumit partid pentru bugetul acestuia de campanie, aleşii de pe liste trebuie sa returneze banii firmelor plus o parte de câştig care se împarte cu politicianul respectiv. Cum mai uşor se poate realiza acest lucru decât prin „măsluirea” procesului de achiziţii publice? Harta clientelismului politic e grăitoare in acest sens.

De asemenea, oprirea fondurilor europene de către Comisia Europeană intre 2010 si 2012 e la fel de grăitoare. Sunt bani publici şi bani europeni. Deci aleşii noştri, sunt de fapt aleşii partidului. În cazul în care nu veneau cu o sumă importantă la partid, nu erau promovaţi de partid şi nu erau candidaţi ai partidului. Banii care au fost „donaţi” la partid trebuie să revină la firmele sau persoanele care au sponzorizat acei candidaţi sau acele partide. Acest lucru se realizează prin „măsluirea” achiziţiilor publice şi prin contractele cu dedicaţie. Astfel, cetăţeanul consideră că îşi exercită un drept constituţional, prin vot, că „schimbă ceva”, lucru care nu se întâmplă, de unde apare deficitul democraţiei în România şi lipsa de subsidiaritate. Faptul că resursele sunt controlate de o mână de oameni face ca guvernanţa pe mai multe nivele să nu fie funcţională. Acesta este un sistem fanariot care nu are nimic de-a face cu Europa anului 2015. Este un sistem care pedepseşte competitivitatea şi creşterea economică. 

Iar dacă regionalizarea/descentralizarea nu se va realiza eficient fenomenele de corupţie vor fi mai mari. Pe plan local şi regional resursele sunt mai vizibile, iar legăturile dintre afaceri şi politicieni sau funcţionari publici locali vor fi mult mai apropiate, fără a fi controlate. Procesele de achiziţii publice sunt expuse mai mult la fenomenul de corupţie.

Pentru perioada financiară 2014-2020 nu se mai poate face nimic în sensul planificării regionale sau a distribuţiei fondurilor europene. Regionalizarea nu trebuie gândită doar din prisma fondurilor europene, ci ca metodă de reformă şi modernizare a administraţiei publice. De aceea e nevoie de dezbateri, analize, rapoarte, conferinţe, de implicarea mediului academic cu sindicatele cu mediul privat sau societatea civilă în aceste evenimente. Aşa se realizează un asemenea proces complex şi în niciun caz într-un an de zile cum s-a dorit anul trecut de către echipa vice-premierului Dragnea. Mass-media şi politicienii trebuie să instruiască publicul şi să vorbească despre beneficiile unui astfel de proces din punct de vedere economic şi social. În schimb, anul trecut s-a vorbit despre secesiune şi despre unde să fie capitalele regiunilor, non-subiecte ce erau dezbătute ore întregi la TV.

Structura administrativă actuală a României s-a realizat conform nevoilor de dezvoltare din 1968. Suntem la finalul lui 2014 şi majoritatea statelor europene au o guvernanţă multinivel, diferind de la federalismul Germaniei, la comunităţile autonome din Spania, de la voievodatele Poloniei, la statutul celor cinci regiuni autonome din Italia, din totalul celor 20 de regiuni. Articolul 120 din Constituţie stipulează următoarele în legătură cu descentralizarea României: „Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.” Acesta este principiul de bază al descentralizării în România, însă în practică acesta lipseşte cu desăvârşire rămânând un principiu doar pe hârtie. România este un stat puternic centralizat, ceea ce a dus la neglijarea zonelor de provincie în favoarea capitalei şi la centralizarea deciziilor în structurile de putere aflate pe lângă Dâmboviţa. Descentralizarea nu este altceva decât o garanţie a stabilităţii unei democraţii funcţionale. România este membră a UE, iar în Europa principiul subsidiarităţii este un termen de bază. Europa este una a colectivităţilor locale descentralizate, care permit o colaborare şi dezvoltare mai rapidă a regiunilor şi a comunităţilor locale.

Dumneavoastră, dle Iohannis, înţelegeţi aceste lucruri pentru că aţi fost primarul Sibiului timp de 14 ani. Există modele de succes la nivel local şi regional care îmbină absorbţia de fonduri cu buna guvernare şi promovarea internaţională, Sibiu sau Alba-Iulia fiind două exemple care îmi vin instant în minte. Descentralizarea/Regionalizarea trebuie să aibă exemplul acestora de bune practici. Avem nevoie de modernizarea administraţiei, de subsidiaritate şi guvernanţă pe mai multe nivele. Herr Iohannis, sper să vă ţineţi de promisiune; enttäuschen Sie uns nicht, adică, nu ne dezamăgiţi!

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Ludwig
17.12.2014, 22:38:54

Eu zic sa nu va mai imbatati cu apa rece cu acest KJ...Nu poate face nimic intr-un sistem putred politic. A castigat prin "raul cel mic", de fapt nici el nu stie cum a castigat ca in campania nu putea rosti o fraza normala...

+2 (2 voturi)
Constantin Pavelescu
18.12.2014, 08:12:57

Toată lumea aşteaptă totul de la Johannis, fiecare imaginîndu-şi-l ca pe un fel de Moş Gerilă care are prin traista lui printre toate jucăriile şi jucăria pe care şi-o doreşte fiecare. Toată lumea se îmbată cu speranţă, toată lumea îşi augmentează aşteptările pînă cu mult dincolo de limitele raţionalului. Ar trebui ca cei din care speranţa dă pe dinafară să-şi amintească măcar de limitele prerogativelor prezidenţiale, care-i interzic preşedintelui -oricare o fi el- să se manifeste ca tătucul cel multdorit de unii. În realitate, cine are chef să coboare cu picioarele pe pămînt, va vedea că grosso modo Johannis n-are în realitate decît două opţiuni majore: Fie se opune sistemului, fie cedează în faţa sistemului. Cale de mijloc nu există, pentru că din punctul de vedere al sistemului politico-mafiot dîmboviţean bazat pe mentalitatea stalinistă "ori eşti cu noi, ori eşti împotriva noastră", un preşedinte ori îi este supus docil şi obedient mafiei, ori îi este duşman de moarte. Aşa că Johannis va avea de ales între liniştea mandatului şi confortul personal pe care i le va asigura o capitulare în faţa mafiei, fie va fi obligat să se angajeze într-o luptă la beregată care-i va consuma toate energiile şi resursele, o luptă în care va fi obligat să respecte cu stricteţe toate regulile în condiţiile în care adversarul va avea libertatea de a nu respecta nimic. Dar pentru a putea să facă faţă unei astfel de lupte, Johannis va trebui să dovedească inteligenţă, tărie de caracter, hotărîre, curaj, determinare, trebuie să fie un bun luptător, un bun strateg, un bun tactician şi un excelent diplomat. Or Johannis ăsta pe care-l ştim, nu e nimic din toate astea. Este un ins mediocru din toate punctele de vedere, care dimpreună cu Tăriceanu a fost lansat în cursa electorală pe post de iepuraş avînd misiunea de a bloca accesul în turul doi al oricărui contracandidat adevărat la Ponta. Un ins care s-a trezit pe neaşteptate purtat pe valul anti-Ponta şi anti-PSD şi aruncat spre marea surpriză a tuturor şi în special a lui, direct în fotoliul de la Cotroceni, fotoliu pentru care nu are nici datele, nici dimensiunea, nici calităţile şi nici calificarea pentru a-l ocupa. Bine-nţeles că niciun preşedinte la primul mandat nu este calificat, că nu există pe nicăieri şcoli de preşedinţi. Dar unii oameni au darul de a fi capabili să înveţe pe parcurs, iar alţii n-au darul ăsta. Tare mă tem că Johannie e dintr-a doua categorie. Tare mă tem că-i doar un outsider care s-a trezit împotriva voinţei lui (şi a celor care l-au sprijinit) cu o pălăria uriaşă pusă un cap minuscul... Dacă-i să mă-ntrebe cineva ce va urma, i-aş spune că la început Johannis, împins din spate de Bruxelles şi Washington se va burzului împotriva mafiei, dar va primi deîndată doctoria care i-a fost administrată şi lui Băsescu. Diferenţa este că Johannis n-are pielea groasă de derbedeu pe care o are Băsescu şi care i-a permis acestuia să reziste tuturor valurilor de lături şi tuturor atacurilor abjecte la care a fost supus din momentul în care a ales să se situeze împotriva mafiei. Johannis nu are nimic nici din anvergura de politician a lui Băsescu, nimic din calităţile lui de luptător, de tactician sau de diplomat. Ce-i drept, este mai educat decît Băsescu, poate că şi mai cult, dar asta nu-i va folosi la nimic într-o eventuală luptă cu mafia. Dimpotrivă, s-ar putrea să-i fie vulnerabilităţi suplimentare. Cu cît eşti mai gentleman într-o luptă cu borfaşii, cu atît au ăia şanse mai mari să-ţi frîngă gîtul... Cînd ajungi să ai de-a face cu borfaşii, şcoala maidanului este infinit mai valoroasă decît cursurile de maniere elegante... Aşa că trăgînd bara şi făcînd socoteala, pot să constat că un Johannis hotărît să se ţină de promisiunile pe care le-a făcut, în fapt nu este dotat cu nimic din ceea ce ar trebui să aibă în mod obligatoriu pentru a fi capabil să facă faţă unei confruntări directe cu haita penală transpartinică împotriva căreia a făgăduit să lupte. Dacă Johannis va încerca să se pună în contra mafiei transpartinice -inclusiv a găştii care l-a susţinut la prezidenţiale, instantaneu se va trezi izolat avînd întregul sistem mafiot transpartinic coalizat împotriva lui, exact cum a păţit şi Băsescu. Adică se va trezi singur împotriva tuturor, ca ţintă a tuturor aruncătoarelor de lături ale tuturor. Drept care românii se vor conforma rapid reorientîndu-se după noul refren al vuvuzelelor şi schimbîndu-l pe băsescubăsescubăsescu cu johannisjohannisjohannis... Nimic nou sub soare... Dacă îşi poate închipui cineva că mafia s-a resemnat în faţa sorţii şi este gata să capituleze, să-şi predea averile îngrămădite din jaf şi să se alinieze docilă la poarta puşcăriei doar pentru că aşa vrea boboru', asta ar fi o dovadă cel puţin de ...naivitate, ca să nu-i spun altfel... Într-adevăr, Johannis va avea sprijinul partenerilor euroatlantici ai României, dar după cum s-a văzut în cazul lui Băsescu, sprijinul pe car-s capabili ăia să-l ofere este destul de relativ şi de limitat. Washingtonul şi Bruxellesul sînt departe, pe cînd mafia e aici şi-l va înconjura pe Johannis din toate părţile. Pe plan intern Johannis ar putea să conteze doar pe sprijinul străzii, dar şi ăsta cred că-i mai degrabă o speranţă iluzorie, existînd slabe şanse ca efuziunea de pe 16 noiembrie să se mai repete. Românii se vor întoarce să vegeteze în starea lor obişnuită de prostraţie şi de pasivitate indolentă cu care-s obişnuiţi, iar dacă se vor găsi cîteva sute sau cîteva mii care să iasă în stradă, asupra lor vor fi deîndată desantate cohorte de dogari şi de avrămuţi pentru care va fi o joacă de copii să deturneze şi să destrame cu cea mai mare uşurinţă orice protest. Toată lumea a văzut cît de penibil s-au lăsat manevraţi ăia cu uniţisalvăm... Aşa că în final, după ce fierbinţeala entuziasmului se va mai răcori, va veni duşul rece cînd vom constata că pînă la urmă totul se va împotmoli în pelteaua tulbure a compromisului, în care vom vedea fie un Johannis disperat să se pună bine cu toată lumea, care va încerca să împace capra cu varza fără ca în realitate să poată să mulţumească pe nimeni... Fie un Johannis absent, învins, baricadat în fundul palatului Cotroceni, de a cărui existenţă ne vom mai aminti doar atunci cînd va mai fi anunţată promulgarea de către preşedinte a cîte unei legi propuse de guvern sau parlament. Astea-s cele două variante pe care în acest moment le văd posibile. Spun toate astea pentru că purşisimplu nu mi-l pot imagina pe Johannis luînd taurul de coane şi dînd cu el de pămînt... Mă rog să dea bunul Dumnezeu să mă înşel... Desigur, punctul ăsta de vedere se bazează strict pe ceea ce este ACUM. Ce-o fi mîine ştie numai Dumnezeu (poate şi anumiţi oameni). Oricînd se poate ivi ceva, se poate întîmpla ceva care să dea peste cap toate calculele şi să reseteze totul. Aşa cum s-a întîmplat şi pe 16 noiembrie...

+1 (1 vot)
ION ELISEI
18.12.2014, 10:44:12

Sa fim seriosi , apa de ploaie , se crede SFANTUL , nu va face nimic cu toti grangurii si hotii langa el , o sa ne dea meditatii de presedintie

+1 (1 vot)
Iuliu Banateanu
18.12.2014, 14:53:45

Felicitari pentru articol, intrebarile dvs in privinta regionalizarii/AUTONOMIEI apartin oricarui cetatean cinstit si patriot din tara aceasta. Romania NU este un stat puternic centralizat, ci unul HIPERCENTRALIZAT( doar popoarele bananiere din Africa sau dictaturile din Asia mai au un sistem asemanator de 'unitate nationala') in care aproape intreaga putere constitutionala e concentratat in mainile unui singur om care conduce asistat de o clica de obedienti. Guvernarea multi-nivel ( comune-regiuni( guvern regional)-stat(guvern federal/central) exista in toate tarile din Europa-Elvetia, Austria, Germania, Olanda, Suedia...pana si Franta a renuntat la centralizare cand a vazut efectele ei NOCIVE prin concentrarea intregii puteri demografice-politice-economice-industriale in Paris in timp ce restul tarii se sufoca! De fapt hipercentralizarea din 1968 a zlatarului paranoic a fost o masura prin care acesta incerca sa controleze dictatorial si familial intreaga tara. Iliescu a legiferat bucuros acesta hipercentralizare pentru a putea strunii mai usor pe oricine incerca sa-i conteste autoritatea malefica! Lipsa cadrului institutiona( administrativ/juridic)l pentru regiuni si zone metropolitane( in jurul marilor orase din Ro) NU numai ca blocheaza dezvoltarea provincilor istorice si implicit duce la o absortie INFIMA a fondurilor UE in respectivele areale, dar si perpetueaza HAOSUL, nepotismul, clientelismul, coruptia endemica, birocratia, murdaria( fizica si peisajul cenusiu al fostelor uzine), incompetenta si iresponsabilitatea din tara, impingand populatia spre migratie, somaj, saracie... Unde sa mai pomenit ca orasele si judetele sa-si cereseasca la propriu proiectele( rezidentiale, comerciale, industriale, culturale) /banii/ cladirile/ teritorille si avizele parlamentului si guvernului central? Realizeaza cineva ce presupune asta? (timp-decenii intregi, energie, spatiu, lobby, traseism politic, clientelism, nepotism, coruptie, birocratie etc) Hegemonie in Bucuresti inseamna HEMORAGIE in provincii, dominanta primitiva a Ilfovului e mentinuta de un sistem cu sute de mii de 'muncitori' in ministere, agentii, regii centrale care NU isi au rostul, 'muncitorii'=ciocoii taifasuind si plimband la dosare prin ministere pentru nenumarate avize/semnaturi si stamplie CENTRALE, pe salarii babane( si beneficii uriase licite si ilicite). Elvetia are doar 7 ministere, Romania a avut in 2012 NU mai putin de 27, acum are 20! Cum poate Romania sa aiba tupeul sa sustina ca este o economie functionala de piata/capitalista, cand cea mai mica intiativa politica sau privata e supervizata si aprobata de centru( Bucuresti)? Cum poate Romania sa sustina ca este democratie cand premierul are puteri DICTATORIALE (executive, legislative(ordonante de urgenta si hotarari de guvern care au putere legislativa ocolind parlamentul), juridice( prin ministerul justitiei), majoritatea baniilor tarii, resursele de sol, subsol, monumentele, intreaga politie, armata, servicii secrete, mai bine de 70% din cladirile publice ale tarii( cinematografe, bibilioteci, univeristati, scoli, cladirile deconcentratelor, spitale, teatre, opere, ...), aerporturi, metrou, porturile tarii, majoritatea drumurillor din tara si intreg teritoriul national(padurile, apele, pajistile, fanetele, majoritatea hectarelor extravinale din tara( pe care il imparte dupa pofta), plus cateva milioane de angajati care raspund direct in fata lui etc? Cum sa pui atata putere in mainile unui singur om si sa astepti apoi democratie, eficienta si bunastare? Rational vorbind, chiar daca premierul ar fi bine intentionat si obiectiv/patriot pana in maduva, tot ar trebui sa fie un Napoleon ca sa poata administra optim acest teritoriu urias! P.S. Majoritatea cetateniilor sunt spalati pe creier de propaganda securista lansata de patrihotii-Iliescu, Vadim, D Diaconescu, D Voiculescu, de fapt PSD-ul in general si aripile lui, fara sa stie ca de fapt 'statul national unitar' inseamna ca ministerul Culturii sa decida in ce culori( sau cand , cum si cu ce fonduri) sa se zugraveasca monumentele istorice din intreaga tara, sau ca numele strazilor din fiecare localitate din tara sa fie stabilit de prefecturile guvernului, nu de primarii! Hipercentralizarea(Romania stat 'national unitar' ) mai presupune ca majoritatea cladirilor, terenurilor, proiectelor, drumurilor din fiecare asezare din Ro sa NU apartina primariilor sau consililor judetene aferente, ci sa fie ale guvernului corupt din Ilfov care dispune dupa plac de ele( subiectiv, politic=nepotism=clientelism=coruptie=santaj=birocratie etc)! Desfintarea configuratiei actuale a teritoriului farmitat in nenumarate judetele si comune care NU isi au rostul economic, administrativ si demografic- avem o suma de judete care NU mai au practic 200000 de mii de loc, fara - infrastructura( aeroport, port, drumuri internationale,magistrale feroviare) -presa si societate civila judeteana( care s-a verifice, s-a publice si s-a sanctioneze situatia politico-econimica din aceste mini-judete) - uzine - spitale(reale), - univeristati( care sa furnizeze mana de lucru bine calificata pentru investitori), practic aceste judetele sunt adevarate gauri negre dependente de alocarile bugetare de la centru=feude ale baronilor)-si infintarea regiunilor care sa absoarba DIRECT bani europeni fara sita subiectiva, incompetenta si corupta a ministerelor din Ilfov ( cum se intampla pana acum prin retarda Lege 315/2004-data de Nastase) ar revitaliza si europeniza Romania punand-o in randul statelor descentralizate din UE!

Ana-Eugenia Manea
19.12.2014, 09:03:04

Sunt lucruri pe care nu le putea face INCA presedintele Iohannis, dar sunt unele ce se puteau face cand mai era presedintele PNL : "trimiterea la plimbare" a celor din partidul pe care il "pastorea" , cei certati cu legea. Daca nu a facut-o pana acum, nu o va face nici de acum incolo. Si daca nu a facut acest lucru , cum as mai putea spera la altele? Nici cand liberalii lui nu au votat pentru votul prin corespondenta, domnul presedinte Iohannis nu i-a "urechiat". Ar mai fi si altele de reprosat, dar nu vreau sa fiu considerata carcotasa.

Modifică Setările