VIDEO Parlamentarii români. Cu ANI se ceartă, dar anii nu iartă
0
Parlamentarii români şi-au dorit, încă de la începutul acestui mandat, mai multe privilegii dar şi ”protecţie” în faţa Agenţiei Naţionale de Integritate şi au votat un statut care-i apără, spun ei, de ”abuzuri”. ”Adevărul” a descoperit, în toată dezbaterea ”super-imunităţii”, singurul lucru faţă de care deputaţii şi senatorii nu au avut vreodată imunitate: timpul.
În viteză şi fără o dezbatere publică mai consistentă, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat, la sfârşitul lunii ianuarie, legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor. Actul normativ conţine o serie de prevederi care întăresc imunitatea parlamentarilor şi îi protejează pe senatorii şi deputaţii incompatibili. Ajuns la preşedinţie, statutul parlamentarilor a fost întors de Traian Băsescu la reexaminare şi pentru compeltări. Senatorii şi deputaţii au părut că dau înapoi şi renunţă la artiolele care îi protejează excesiv, dar până la urmă, după o dezbatere aprinsă în plen, chiar între parlamentari ai PNL şi PSD, legea a fost retrimisă în comisia de statut. Această agitaţie a deputaţilor şi senatorilor de a-şi proteja funcţiile, în timp ce în alte ţări parlamentarii au renunţat aproape complet la imunitate, lasă impresia că parlamentarul român vrea doar privilegii şi ar vota, la nevoie, chiar şi o imunitate în faţa timpului.
”Timpul oricum trece”
O trecere prin biografiile, dar mai ales fotografiile parlamentarilor care au prins patru sau chiar mai multe mandate arată ce urme lasă timpul pe fizionomia acestora. Unii - precum Ioan Ghişe - au intrat cu trăsături adolescentine pe uşa Palatului Parlamentului dar în câţiva ani înfăţişarea i s-a schimbat radical. Cinci dintre demnitari, odată intraţi în Parlament, n-au mai vrut să dea mandatul pe nimic. Árpád-Francisc Márton, Károly Kerekes, Markó Béla, Verestoy Attila şi Bogdan Niculescu-Duvăz sunt singurii parlamentari care au prins toate cele şapte mandate posibile din 1990 şi până astăzi.”Am participat efectiv la crearea unui stat de drept dintr-un stat totalitar lucrând foarte mult la foarte multe legi, unele chiar ieşite bine, altele – din păcate – mai puţin bine”, şi-a făcut un scurt bilanţ al activităţii celor 20 de ani de mandat deputatul UDMR Árpád-Francisc Márton (57 de ani).
Árpád-Francisc Márton:”Eu vă spun sincer că n-am nici un regret”
Privind cu amuzament fotografiile care parcurg toţi anii săi de activitate parlamentară, şi schimbările de înfăţişare din patru în patru ani, deputatul UDMR Árpád-Francisc Márton ne-a spus că ”timpul oricum trece, eu cred că cel care nu lucrează e erodat mai mult decât cel care lucrează. Eu vă spun sincer că n-am nici un regret”.
Ioan Oltean: ”Puteţi să-mi daţi fotografiile? Mai aveţi?”
”Se vede că am îmbătrânit şi că timpul şi-a spus în mod cert cuvântul. Dar imunitatea nu s-a diminuat, imunitatea s-a consolidat pe parcursul timpului.Puteţi să-mi daţi fotografiile? Mai aveţi?”, au fost reacţiile lui Ioan Oltean (59 de ani), parlamentar PD-L, la vedrea schimbărilor sale de înfăţişare de la un mandat la altul. Ioan Oltean, de profesie jurist, a intrat în Parlament imediat după Revoluţie, pe listele FSN. Între '92 şi '96 a luat o pauză de la activitatea în administraţia centrală, fiind consilier juridic şef al Consiliului judeţean Bistriţa-Năsăud. Din 1996 şi până în prezent a fost neîncetat deputat în Parlamentul României, ministru al Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului vreme de un an şi vicepreşedinte al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor.
Eugen Nicolicea:”Imunitatea? E o formulă ziaristică”
”Asta e o formulă ziaristică, imunitatea în faţa timpului. Nimeni nu e protejat în faţa timpului”, este prima reacţie a lui Eugen Nicolicea (56 de ani) la vederea fotografiilor sale din mandate diferite. Faţă de primul mandat, azi este de nerecunoscut, dar n-o spune. Preferă să rămână în registru serios, şi ne explică pe puncte că ”super-imunitatea” nu există. Pe alocuri pare că dreptatea e de partea sa, a şi lucrat la lege de altfel, iar faptul că a prins şase mandate din şapte posibile în democraţia româneacă spune ceva despre deputatul de UNPR, fost PSD, membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
După cum aminteam mai sus, în Parlamentul României mai există doar o mână de aleşi care au făcut parte din toate legislativele din 1990 şi până azi. Bogdan Niculescu Duvăz (64 de ani) se află în această galerie selectă, în care ceilalţi patru sunt de etnie maghiară: Kerekes Karoly, Marko Bela, Arpad Marton Francisc şi Verestoy Attila. Toate cele şapte mandate pe care le-a câştigat (fie la Bucureşti, Constanţa, Tulcea sau Argeş) şi le-a petrecut în Camera Deputaţilor. La începutul mileniului, odată cu cel de-al patrulea mandat şi-au făcut apariţia şi ochelarii de vedere. Patru ani mai târziu, în 2004, au venit şi firele albe.Puiu Haşotti (59 de ani) a fost ministru al Culturii în Guvernul Ponta I pentru scurtă vreme, în locul lui Mircea Diaconu, declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate. Haşotti, de profesie istoric, s-a remarcat prin poziţia pe care a avut-o în cadrul unui proiect de prelevare a ADN-ului voievozilor din dinastia Basarabi: "Recoltarea de ADN din osemintele unui voievod trebuia specificată în autorizaţia pentru cercetarea arheologică". Puiu Haşotti şi-a început cariera parlamentară în 1996, în Camera Deputaţilor. Trecerea către Senat a avut loc în 2004, loc în care şi-a desăvârşit procesul de albire. Nu a vrut să vorbească despre imunitate: ”S-a zis totul în plen”, ne-a declarat parlamentarul.
Fost prim-ministru al României între 2004 şi 2008, Călin Popescu-Tăriceanu (60 de ani) a fost membru al Adunării Deputaţilor, numele dat în 1990 camerei inferioare a Parlamentului. Este unul dintre cei 18 parlamentari români încă în funcţie care au luat parte la elaborarea Constituţiei postdecembriste. Doar între '92 şi '96 a lipsit din legislativ, fiind director general la Radio Contact, primul post de radio privat din România. În 2012 a schimbat scaunul de deputat cu cel de senator.
Despre senatorul Ioan Ghişe (56 de ani) mai sunt puţine de spus după ce s-a remarcat, în vară, ca un ”parlamentar-jucător”, unul dintre cei mai activi demnitari care au militat pentru debarcarea, prin orice mijloace, a lui Traian Băsescu de la Cotroceni. Ghişe a purtat tricouri inscripţionate ”Poporul a decis, Băsescu e demis” pe trotuarul din faţa Palatului Cotroceni, la congresul Partidului Popular European, la festivităţile de 1 decembrie de unde a evacuat de SPP. Era cât pe-aci să nu prindă un colegiu de senator, al patrulea, din cauza unor neînţelegeri cu colegii din PNL Braşov, dar a câştigat până la urmă mandatul.
Soţii Manuela şi Miron Mitrea sunt un cuplu cu o vastă experienţă politică. Manuela Mitrea (49 de ani) s-a aventurat în politică în 2000 şi a reuşit să fie aleasă deputat de Mehedinţi. În 2008 şi 2012 a candidat pentru un loc în Camera Deputaţilor la Constanţa. Astăzi, după mai bine de un deceniu petrecut pe holurile Casei Poporului, pare mai tânără ca niciodată, în cotradicţie cu schimbările care i se întâmplă colegilor săi.
Sunt celebre deja fotografiile cu Crin Antonescu (53 de ani) din tinereţe, cu pletele sale rebele purtate pe vremea în care era Ministru al Tineretului şi Sportului. Însă politica la nivel înalt lasă urme, şi asta se vede.
Actualul preşedintele Senatului, a ajuns la cel de-al şaselea mandat consecutiv de parlamentar. Şi-a început activitatea în Legislativ în 1992, fiind ales deputat pe listele Convenţiei Democrate Române. Înainte de Revoluţie a fost muzeograf şi profesor de istorie. Între 1997 şi 2000 a fost ministrul Tineretului şi Sportului. În 2008 a câştigat primul mandat de senator al României, mandat reconfirmat pe 9 decembrie 2012. În vara anului trecut, în urma procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, Crin Antonescu a ocupat timp de o lună funcţia de preşedinte interimar.
Marko Béla (62 de ani) e senator din zorii democraţiei româneşti. A câştigat în Mureş toate mandatele care puteau fi câştigate, a fost până în 2011 liderul UDMR şi este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Între 2004 şi 2007 a fost ministru de Stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii, învăţământului şi integrării europene în Guvernul Tăriceanu. Din 2009 până în 2012 a fost vicepremier în guvernele Boc şi Ungureanu. După 22 de ani de legiferare intensă, Marko Bela a reuşit să-şi consolideze poziţia politică, însă nu a putut face nimic în privinţa calviţiei.
Se încarcă comentariile...
