VIDEO TrendScan: Facebook te ridică, Facebook te coboară

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Klaus Iohannis a câştigat alegerile, dar întrebările au continuat să curgă. Facebook a înclinat balanţa decisiv? Mesajele pro sau mesajele contra au fost cele mai importante? Ruptura dintre strategia PSD şi realitate a dus la rezultatul neaşteptat din seara votului? TrendScan îşi propune să răspundă în această ediţie la aceste întrabări şi să pună în dezbatere importanţa social media în campaniile politice.

TrendScan: Facebook te ridică, Facebook te coboară

Transcript

Bună ziua, suntem Adi Zăbavă şi Dan Ionescu şi urmăriţi prima ediţie a emisiunii TrendScan Politics. Chiar dacă a trecut mai bine de o lună de la finalul alegerilor prezidenţiale, discuţia despre ceea ce s-a întâmplat pe 16 noiembrie este încă prezentă. De aceea am ales ca pentru prima ediţie a emisiunii noastre să discutăm despre ce s-a întâmplat la alegerile prezidenţiale şi despre cum poate influenţa politicul facebook-ul şi facebook-ul comunicarea politică. Dan, cum vezi tu imaginea generală a influenţei facebook-ului asupra alegerilor prezidenţiale? 

D.I: Cred că avem o nouă modă în poitica românească şi această modă se numeşte facebook. După ce s-au încheiat alegerile şi s-a declarat că de fapt facebook-ul a câştigat alegerile, în zona unui slogan de-a dreptul, am trăit să ajungem la momentul în care ministrii îşi dau demisia pe facebook şi trimit către cititori raportul de activitate, după care noul preşedinte îşi angajează purtătorul de cuvânt de pe facebook, premierul Victor Ponta îşi anunţă noul cabinet tot pe facebook şi cam tot ce se întâmplă în viaţa politică românească a ajuns să se desfăşoare în primul rând pe facebook şi mai puţin în modul formal şi obişnuit al conferinţelor şi comunicatelor de presă pe care instituţiile statului ar trebui să le trimită întâi către presă şi nu către public. Nu e în esenţă un lucru grav, ci mai degrabă o nouă paradigmă comunicaţională pe care nu cred că toţi cei care o folosesc o şi înţeleg în totalitate, plecând chiar de la formula că facebook-ul a câştigat de fapt alegerile şi nu revolta oamenilor împotriva unor acţiuni politice. Cred că vom desluşi mai multe despre influenţa facebook-ului în discuţiile pe care le vom avea cu invitaţii noştri.

A.Z:  Pentru a analiza ce se va întâmpla cu facebook şi cum va influenţa el pe mai departe mediul politic, e important să vedem ce s-a întâmplat la alegerile prezidenţiale şi de aceea o să vedem care sunt opiniile invitaţiilor nostri.

A.Z:  Alexandru-Brăduţ Ulmeanu, ai fost unul dintre cei implicaţi în ceea ce s-a întâmplat pe facebook, pe reţelele de socializare în campania electorală. Cum crezi că a influenţat acest fenomen rezultatul votul şi mai ales votul din ţară.

A-B.U: Cred că l-a influenţat într-o măsură destul de mare. Nu am date şi nu cred că are cineva date astfel încât să vină cu un procent exact sau chiar şi aproximativ. Nu cred că facebook a câştigat, cum s-a spus, alegerile, însă cred că a avut o contribuţie importantă, laolaltă cu imaginile care au fost difuzate de televiziuni. În cazul meu, eu m-am hotărât greu să votez. Chiar în primul tur m-am dus la vot după o discuţie pe care am avut-o în familie. Eu nu sunt dintre cei care spun că votul e o datorie civică. Mi se pare că şi absenţa de la vot e o opţiune politică şi un semnal pentru politicieni şi pentru societate. Aşa că atunci când nu aş avea de ce să votez, în opinia mea nu m-aş duce. M-am dus până la urmă, şi în momentul în care m-am hotărât să merg la vot m-am implicat, mai ales după ce am văzut coada aceea. De ce dau acest exemplu personal? Pentru că, probabil, într-o măsură mai mică sau mai mare, este reprezentativ. Cel puţin pentru o parte din oamenii care au votat şi în primul tur şi în al doilea şi poate pentru o parte din oamenii care au votat numai în al doilea tur, cred că este reprezentativ, pentru că între cele două tururi s-a întâmplat ceva. Toate aceste semnale care au venit prin social media în primul rând cred că au contat şi au determinat  oamenii să vină la vot. În cazul meu, m-am implicat chiar după turul întâi. Chiar mă amuzam că o fostă colegă de şcoală generală îmi spunea că m-am bătut ca un leu, că i-am făcut campanie lui Iohannis. Eu nu i-am făcut campanie lui Iohannis, n-am făcut campanie nimănui, mi-am expus nişte păreri pentru prietenii mei de pe facebook, dar ştiţi cum funcţionează lucrurile în facebook. Acolo vorbim despre o mulţime de cluburi diferite de care ţinem. Sunt oamenii cu care ai fost coleg de generală, oamenii cu care ai fost coleg de liceu, oamenii cu care ai lucrat la un anumit moment dat. Toate aceste cluburi sunt cumva separate în lista de contacte a fiecăruia, iar acesta e cumva şi un motor pentru propagarea unui mesaj, pentru că tu îl transmiţi către oamenii care sunt în lista ta de contacte, el nici măcar nu ajunge la toată lumea din lista ta de contacte, pentru că nu toată lumea primeşte update-uri de la toţi prietenii de pe facebook, dar aceia care îl preiau şi dau mai departe mesajul respectiv, îl fac să ajungă şi în alte cluburi, în alte cercuri cu care poate că nu ai o legătură directă neapărat. Şi cred că am asistat la un fenomen în care a contat foarte mult propagarea asta a mesajelor pe facebook. Dacă este să mă gândesc la grupul meu de prieteni, de contacte de pe facebook, probabil că majoritatea oricum ar fi votat cu Iohannis, deci nu cred că am fost eu un factor de promovare al lui Iohannis în mediul în care mă învârt eu pe facebook. Dar din acest cerc mesajele s-au propagat, nu numai al meu ci şi multe aletele, s-a creat un curent. Iar pe lângă asta cred că a contat foarte mult faptul că oamenii s-au revoltat în legătură cu modul în care au fost organizate alegerile şi ce m-a revoltat pe mine foarte mult a fost faptul că devenea din ce în ce mai clar, pe măsură ce se apropia turul II, că Guvernul nu intenţionează să facă nimic pentru corectarea situaţiei din turul I.      

A.Z : Mihnea Dumitru, ai fost unul dintre cei care au fost interesaţi încă de la început de fenomenul implicării facebook-ului în politica românească, de fapt nu doar în politica românească. Ai avut un proiect care s-a finalizat în teza ta de doctorat asupra modului în care internetul poate influenţa rezultatul alegerilor. Ce crezi că s-a întâmplat din această perpectivă în alegerile electorale din noiembrie? Crezi că a influenţat internetul şi mai ales facebook-ul rezultatul final al alegerilor?

M.D: Depinde din perspectiva prin care privim lucrurile. Cred că faţă de 2008 sau 2009 într-adevăr internetul, şi prin pătrunderea mai mare în societatea românească şi prin faptul că mediile sociale au fost ceva mai îmbrăţişate în mersul lucrurilor, cum ar veni, a ajuns mai mult să fie o metodă de comunicare cu o valoare mai mare în comunicarea publică şi politică de-a lungul ultimilor 4 ani, chiar de-a lungul ultimilor 6 ani. Ideea este că atunci când vorbim de alegerile prezidenţiale internetul politic românesc a văzut ceva ce nu se mai întâmplase până acum în sensul în care comunicarea politică a fost foarte activă de ambele părţi. Vorbesc evident despre turul II. Ce s-a întâmplat, faptul că cei doi candidaţi au avut o comunicare mult mai activă, a afectat în mod evident şi părerile votanţilor. În se măsură sau cât de mult se poate lega o postare a unuia dintre candidaţi de mersul la vot nu cred că poate fi neapărat cuantificat. Dar din ce-am studiat, am văzut foarte multe reacţii în diaspora, pe grupuri, pe forumuri, pe facebook, pe mediile sociale, într-adevăr a existat un interes extrem de mare în dezbaterile televizate. Dezbaterile în sine au avut un efect de a fi comentate în mediile sociale şi de acolo a pornit un val destul de puternic de reacţii în mediul online care poate, sau nu, să fi avut efect în evenimentele electorale de după aceea.

D.I : Alexandru Negrea, se susţine afirmaţia că facebook-ul a câştigat alegerile prezidenţiale din noiembrie?

A.N: Nu cred că facebook-ul poate să câştige nişte alegeri. Facebook-ul nu este o destinaţie, facebook-ul este un canal de comunicare, un loc în care oamenii fac tot felul de lucruri şi dacă ştii să-l foloseşti corect, ai bugetul necesar şi eşti suficient de uman, atunci oamenii pot descoperi asta despre tine cu ajutorul facebook-ului. Pentru că ei sunt deja acolo. Trebuie doar să fii tu suficient de deschis cât să înţelegi că te poate ajuta enorm.

A.Z: Vladimir Ionaş, legat de fenomentul facebook şi de ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidenţiale, te-aş întreba cum vede un sociolog modul în care social media a influenţat rezultatul alegerilor. S-a discutat foarte mult despre asta s-au făcut şi studii după alegeri. Care este părerea unui sociolog?

V.I: Am auzit foarte des după alegerile prezidenţiale expresia că facebook-ul a câştigat alegerile. Eu personal nu sunt de acord cu această afirmaţie. Cred mai curând că facebook-ul a fost un mijloc de exprimare şi a ajutat foarte mult comunicarea. Astfel s-au propagat prin intermediul facebook-ului mesajele şi problemele celor din diaspora. Din punctul meu de vedere cea mai mare greşeală a guvernului şi a oamenilor politici care îl susţineau pe Victor Ponta a fost faptul că nu au avut o reacţie potrivită la problemele din diaspora. Poate nu neapărat o reacţie, ci comunicarea a reprezentat principala problemă. Nu au ştiut să comunice exact problemele de acolo şi de aici cred că prin facebook cei din străinătate au reuşit să explice foarte repede care sunt problemele, că nu sunt lăsaţi să voteze şi astfel s-a propagat. S-a văzut foarte clar în ultima săptămână de campanie, pe facebook s-a discutat intens despre acest subiect. Ceilalţi candidaţi au avut o comunicare mult mai bună, inclusiv Monica Macovei, care toată campania şi-a axat-o pe facebook. Iar în turul II foarte mult susţinători ai ei au intervenit pe facebook şi l-au acuzat foarte mult pe Victor Ponta de problemele din diaspora şi astfel oamenii au ieşit la vot masiv. Creşterea cea mai mare a existat în categoria de vârstă 18-30 de ani. Şi dacă ne uităm pe facebrands, cea mai mare pondere pe facebook o are această categorie, cu 57% din totalul conturilor de facebook din România. Astfel se poate explica votul masiv dat de tineri. Pentru că după cum am arătat şi în analiza de după exit-poll, pe categoria 18-34 ani, 70% dintre voturi s-au dus către Klaus Iohannis. Consider că facebook a fost doar un mijloc de comunicare, prin el s-au propagat foarte mult informaţiile şi mesajele împotriva lui Victor Ponta. Inclusiv contul de facebook a lui Klaus Iohannis a înregistrat o creştere foate mare între cele două tururi. Cred că acesta a fost rostul facebook-ului.

D.I: Miron Damian, crezi că influenţa pe care au avut-o diaspora şi social media, în alegerile din noiembrie, se poate prelungi în societate şi să mai existe o astfel de presiune asupra politicienilor români şi în continuare?

M.D: Cred că trebuie să facem o diferenţă. Sunt sigur că ceea ce s-a întâmplat în diaspora a avut o influenţă asupra alegerilor, în ce măsură social media a influenţat e foarte greu de cuantificat. Social media va continua să aibă influenţă. În ce măsură se poate repeta episodul din diaspora, asta se va întâmpla în măsura în care oamenii vor învăţa din greşeli. Ţinând cont de oamenii noştri politici e foarte posibil să nu se întâmple chestia asta.

D.I: Doamna Mirela Iamandi Stimus, cum s-a văzut campania electorală desfăşurată în  România, mai ales partea online şi de social media, din perspectiva unui specialist în ştiinţe politice care nu a fost parte a campaniei din România?

M.I.S:  Într-adevăr a fost o campanie absolut fenomenală şi vorbesc aici şi în calitate de jurnalist, dar şi în calitate de cercetător în ştiinţe politice şi specialist în spaţiul politic american. Campania din România a fost absolut fenomenală, vreau să vă spun că am petrecut ore în sir pe internet, ca să văd ce se întâmplă. Am fost fascinată de viteza cu care s-au întâmplat lucrurile, de valul de interes în politică, şi ce m-a impresionat cel mai mult a fost evident implicarea tinerilor. Pentru că aici vorbim de două categorii demografice care s-au implicat: diaspora română şi mai ales tinerii. Cercetarea mea doctorală e specializată pe participarea politică a tinerilor, a generaţiei “new media”, a celor născuţi între 1980 şi 2000. Este o îngrijorare generală atât în spaţiul politic american cât şi peste tot în lume (ştiu că şi în spaţiul politic românesc) în legătură cu neimplicarea tinerilor în politică. Iar acest aspect al implicării lor, s-a văzut în campania din România, deoarece toate produsele create online au avut amprenta acestei generaţii “new media”, care a transformat votul într-o acţiune cool. Nu mai era o acţiune de responsabilitate civică ci a devenit o acţiune cool. De altfel, am utilizat acest exemplu în clasa mea de “Guvern american“, pe care o predau la Universitatea din South Florida. Am facut practic studiu de caz pe campania online din România.

D.I: Activitatea pe facebook a politicienilor din ultima vreme nu ar fi fost la nivelul acesta dacă nu exista şi o implicare socială “specială”. S-a vorbit despre faptul că like-urile nu se transformă în voturi, că lumea face militantism din faţa calculatorului şi nu din piaţa publică. Adi, cum vezi noua formă de activism politic a unor oameni care până acum nu s-au implicat în viaţa politică?

A.Z: Activismul social şi politic pe facebook a existat şi până acum, dar cu siguranţă 16 noiembrie a constituit o bornă importantă a acestui fenomen, pentru că aşa cum ai spus şi tu, dacă facebook a fost de data aceasta mult mai prezent în campania electorală, acest lucru s-a datorat nu doar prezenţei politicienilor pe facebook ci şi implicării cetăţenilor. A celor care au sesizat nereguli în ceea ce se întâmpla în diaspora, a altora care s-au implicat în susţinerea unui candidat. Important e să înţelegem ce se va întâmpla de acum încolo, dacă fenomenul “diaspora” se mai poate repeta la nivel de implicare socială, civică prin intermediul acestui nou mod de comunicare care este facebook-ul.

D.I: Să încercăm o mică previzionare a alegerilor viitoare, crezi că activismul acesta se va menţine sau are nevoie din nou de o scânteie, de o greşeală politică majoră care să reaprindă freamătul pe facebook?

A.Z: Cu siguranţă un astfel de eveniment, cum a fost cel din diaspora, deficienţele de organizare a alegerilor reprezintă scânteia necesară  care scoate la iveală anumite emoţii ale populaţiei, însă cred că mai importante, pentru continuarea activismului social pe online, sunt validările. Dacă oamenii vor vedea că activismul şi implicarea lor socială prin intermediul internetului sunt luate în seamă se vor implica din ce în ce mai mult, în mod constant, fără să mai aibă nevoie de o acţiune “detonatoare”. Dacă în timpul şi după alegerile prezidenţiale s-a pus un accent foarte mare pe legea amnistiei, fie că a fost vorba de presiune politică sau socială, după momentul alegerilor s-a văzut că această lege a căzut în Parlament. Dacă vor mai exista momente de acest fel în care societatea implicată prin intermediul internetului va izbândi în demersurile sale, cred că acestă implicare o să fie constantă.

A.Z: Alexandru-Brăduţ Ulmeanu, apropo de această implicare prin intermediul reţelelor sociale, implicare socială, crezi că momentul alegerilor prezidenţiale din 2014 poate naşte un val de implicare socială prin intermediul facebook-ului? Mă refer la posibilitatea ca oamenii să se implice, să discute, să dezbată anumite subiecte nu doar atunci când vine vremea alegerilor şi în principal vremea alegerilor prezidenţiale.

A-B.U: Chiar citeam un editorial, un comentariu al lui Dan Ionescu despre povestea asta. Cred că e complicat de spus. Cred că în cazul acestor alegeri a contat foarte mult faptul că oamenii au putut să identifice o figură în care să-şi proiecteze anumite speranţe. Discursul ăsta „Hai să creăm ceva nou! Hai să venim cu o alternativă la ce se întâmplă în mediul politic” există deja de câţiva ani buni pe internet. El a fost pe rând confiscat, puţin câte puţin, de diverse forţe politice cu care oamenii nu s-au identificat în ultimii 3,4,5 ani. Au fost încercări de a crea o forţă politică alternativă capitalizând acest sentiment din ce în ce mai vizibil de dezamăgire, de frustrare faţă de ce se întâmplă  în mediul politic. Cred că acesta poate fi un moment definitoriu pentru acest curent, dar cred că e nevoie de ceva mai mult, cred că e nevoie de nişte figuri care să ne permită să proiectăm aceste speranţe şi viziuni pe care le avem noi despre cum ar trebui să se desfăşoare viaţa politică. Probabil principalul merit al lui Iohannis în toată povestea asta şi chiar în faptul că oamenii s-au mobilizat în social media şi aşa mai departe este faptul că a venit cu o imagine foarte fresh, foarte diferită de tot ce există, inclusiv discursul lui pe care noi îl comentam şi spuneam „uite, poate ar trebui să facă asta, să zică asta”, inclusiv discursul lui sec, fără floricele, chiar fără să se agaţe de orice cârlig pe care putea să-l vadă şi să exploateze povestea asta, aşa cum deja reuşesc mulţi, mai mult sau mai puţin talentaţi demagogi din mediul politic. Deci această imagine diferită al lui Iohannis l-a ajutat foarte mult, pentru că am putut să ne proiectăm o anumită imagine despre politică în persoana lui, dar probabil că e nevoie de mai multe asemenea personaje, care nu ştiu de unde vor apărea, dacă vor apărea. Dar probabil că o consecinţă a votului din 16 noiembrie ar fi să încercăm să căutăm persoanele astea. Probabil că sunt unii care ar putea să fie astfel de persoane, dar se sfiesc să iasă la suprafaţă.

A.Z: Vladimir Ionaş, apropo de ce s-a întâmplat pe 16 noiembrie, de fenomenul diaspora, de felul în care lumea s-a implicat pe facebook, crezi că se modifică într-un fel comunicarea politică de acum înainte? Crezi că vom avea un  mediu online mai activ în viaţa socială şi politică?

V.I: Din punctul meu de vedere deja s-a schimbat comunicarea politică şi majoritatea oamenilor politici care îşi doresc să urce cât mai mult în ierarhia politică utilizează masiv instrumentele online. Inclusiv marile companii au conturi de facebook cu milioane de urmăritori şi chiar interacţionează cu ei. Şi cred că în viitor se va schimba această comunicare. Oricum s-a văzut clar şi la Klaus Iohannis că în online e mai greu de spus dacă oamenii aceia dau like pentru că îl plac pe acel om politic sau vor doar să urmăreasc ă ce scrie acel om. Şi la Klaus Iohannis şi la Victor Ponta, la unele postări aveau foarte multe comentarii negative, care după aceea au dispărut. Dar se vedea că acei oameni, care le-au dat acele comentarii, nu erau fani sau votanţi ai omului politic, ci au dat like ca să vadă ce mai comunică respectivul.

A.Z: Miron Damian, crezi că în situaţia în care se poate repeta scenariul diaspora pe un alt subiect, chiar dacă nu vorbim despre alegeri, crezi că implicarea în viaţa socială cu ajutorul facebook-ului mai poate atinge acelaşi nivel ? De exemplu, dacă peste un an se aduce iar în Parlament legea amnistiei şi graţierii se poate crea un nou val de presiune prin intermediul facebook-ului?

M.D : Asta cu sigur se poate. A fost o combinaţie între indignarea creată de modul în care fuseseră trataţi oamenii din diaspora în primul tur şi aceasta un fel de contagiune prin intermediul facebook-ului. Am văzut oameni care se ţineau departe de politică în general şi doar pentru că aveau rude în străinătate şi fuseseră tratate în halul ăsta s-au implicat. Atunci combinaţia între indignare şi contagiunea realizată prin facebook poate avea loc oricând, asta dacă politicienii vor şti să înveţe din greşeli sau nu.

A.Z: Doamna Doamna Mirela Iamandi, credeţi că putem duce această implicare civică a tinerilor, prin intermediul online-ului, prin intermediul facebook-ului, mai departe de fenomenul electoral? Şi în viaţa politică normală? Pot românii pune presiune pe societatea română prin intermediul Facebook-ului?

M.I: Aceasta este o întrebare excelentă, pentru că într-adevăr ne interesează participarea tinerilor în viaţa politică şi dincolo de campania electorală, deşi cu toţii trăim în campanie continuă. Asta se întâmplă şi în spaţiul politic american şi în spaţiul politic românesc. Deci, mai puţină preocupare pentru guvernare cât pentru dezvoltarea unei imagini pozitive. Dar da, cred că răspunsul este da, putem face asta. Nu ştiu dacă noi sau alte generaţii pot pune presiune pe generaţia tânără, dar în mod clar în România s-a demonstrat, că cel puţin această campanie a suscitat un interes faţă de politică şi practic cred că a avut politicul, ca domeniu, la masa elementelor “cool” a tinerei generaţii. Desigur sunt anumite elemente care vor conta, de exemplu o stimulare negativă va conta. Dacă preşedintele ales Iohannis confiscă revoluţia facebook, şi sper din tot sufletul că asta nu se va întâmpla, atunci cu siguranţă va fi o reacţie negativă, pentru ca de data aceasta avem de-a face cu un electoral foarte avizat, chiar dacă nu putem spune că are neapărat cunoştinte specifice de politică. Este un electoral atent, care poate să stea conectat foarte mult, dacă îşi doreşte, şi o simplă scânteie de comportament necorespunzător cu mandatul pe care revoluţia facebook l-a conferit Preşedintelui, poate să suscite interesul. Asta este cauza negativă care poate menţine interesul pentru politică. Însă există şi cauze pozitive. Cred că tinerii în momentul acesta, şi iarăşi vreau să mă refer la generaţia “new media”, pentru că despre asta vorbim, au înţeles din experienţa acestei campanii că ei pot conta în politică. Şi acesta este un lucru fenomenal. Bănuiesc că există această conştientizare că rezultatul votului a depins în mare măsură şi a fost rezultatul implicării tinerilor în politică prin campania online.

A.Z: Am avut un candidat la alegerile prezidenţiale care a mizat foarte mult pe această comunicare prin intermediul facebook-ului şi vorbesc aici despre Monica Macovei. Chiar dacă nu a fost un candidat care să se califice în turul II, campania sa s-a bazat pe acest mediu de comunicare. Imediat după terminarea alegerilor, atât din partea doamnei Monica Macovei, cît şi din partea altor oameni implicaţi politic sau doar simpli cetăţeni au anunţat demersuri de a face un partid pornind de pe facebook. Crezi că, într-o oarecare măsura, un partid născut pe facebook poate avea şanse de reuşită, în România anului 2014?

D.I: Cred că discuţia din jurul partidului creat de pe facebook este aceeaşi cu discuţia despre facebook care a câştigat alegerile. Sunt mai multe planuri. Dacă începem cu Monica Macovei şi cu acţiunea ei cred că ea a pierdut momentul. Dacă anunţa acest partid, care să se sprijine pe o platformă online, înainte de turul I cred că ar fi reuşit să facă mai multe, ar fi obţinut mai multe voturi şi ar fi reuşit să mobilizeze mai mulţi oameni şi să păstreze această idee vie. Momentan a pierdut prilejul politic de a-şi face acest partid, în ceea ce o priveşte pe Monica Macovei. În al doilea rând un partid nu se poate naşte pe net. Un partid se naşte dintr-o idee socială, colectivă care se poate transpune şi comunica prin intermediul online-ului. Facebook-ul sau online-ul nu sunt suficiente pentru a se naşte un partid. Un partid nu se naşte virtual dar poate circula foarte bine în mediul virtual. Din ideea partidului de pe net se pot trage două concluzii. În primul rând că ai nevoie de un sentiment larg acceptat în societate că se poate naşte o formaţiune politică  sau orice altă formă de organizaţie civică şi în al doilea rând, din momentul acesta, online-ul, facebook-ul sau orice altă formă de social media nu poate fi ignorată în ceea ce va deveni organizarea tradiţională a unui partid. E uşor de comunicat, e o chestiune de minute ca să transmiţi o idee la mii şi mii de oameni  şi orice partid serios, care se respectă ar trebui să-şi construiască un departament care să gestioneze această comunicare, diferită de tot ceea ce s-a întâmplat până acum în comunicarea politică. Nu cred că un partid se poate naşte propriu zis pe net, dar un partid poate să trăiască foarte mult timp pe net, de acum înainte.

A.Z: Şi eu cred că mai important decât partidul născut pe facebook va fi această parte de organizare, pe care partidele politice româneşti vor fi obligate să o îmbrăţiseze. Pe lângă faptul că vom avea o comunicare prin intermediul internetului din ce în ce mai dezvoltată din punct de vedere cantitativ, sperăm că şi din punct de vedere calitativ, partidele vor fi obligate să se organizeze şi online. Resursa nu e costisitoare, e uşor de făcut şi avem din ce în ce mai multă lume pe această reţea. Şi dacă în 2008 Obama a reuşit să creeze prin acest mediu, prin intermediul internetului, o organizare a simpatizanţilor, a activiştilor, a tuturor celor care vroiau să se implice în campania sa, bineînţeles la un alt nivel, aşa pot face şi partidele româneşti. Cred că se pot găsi simpatizanţi, activişti, care prin intermediul acestei reţele să poată fi organizaţi şi să poată fi eficienţi.

D.I: Probabil că lucrul acesta se va întâmpla, pentru că tocmai această accesabilitate la resurse îi va forţa să devină mai mobili, mai flexibili. Problema majoră la partidele noastre, şi ea se poate observa chiar şi acum în momentele de numire de nou guvern, e că încă nu fac diferenţa între mesaj şi mijlocul de transmitere. De aici şi confuzia că facebook-ul ar fi câştigat alegerile. Mesajul care s-a distribuit pe facebook a câştigat alegerile, ceea ce duce la concluzia că dacă un partid îşi găseşte mesajele corecte, are la dispoziţie un mijloc senzaţional de transmitere.

A.Z: Mihnea Dumitru, crezi în reuşita partidului facebook, în reuşita partidului născut online, în reuşita partidului online?

M.D: Cred că este posibil sau poţi face organizarea politică cu oameni tineri, activi, educaţi online , pentru orice fel de organizaţie, nu neapărat un partid. În ce măsură acest lucru se poate transforma în prezenţă reală, în votanţi, în mobilizare electorală, cred că mai avem de aşteptat puţin. Cred că de fapt problema principală este strângerea fondurilor pentru campania de pe internet şi în acest sens campaniile româneşti politice au stagnat încă de prin 2008, 2009. Deci practic nu am mai evoluat de acolo. Am avut o creştere substanţială a banilor care sunt turnaţi în mediul online prin statusuri de facebook, prin tweet-uri plătite, prin tot ce se poate face în acest sens, dar bani să vină direct de la alegători, eu să simt nevoia să scot cardul de credit şi să finanţez campania cuiva acum, din păcate nu s-a întâmplat. Iar asta ţine de asemenea de nişte realităţi care sunt mai degrabă ale societăţii şi ale pătrunderii internetului decât ale dorinţei românilor de a participa activ în mediul virtual, în politică şi în orice altceva. Cred că nu se va întâmpla prea curând să putem avea un partid care să funcţioneze pe facebook. De organizat se poate, este banal, este simplu, o poate face oricine. Dar să şi funcţioneze şi să-ţi şi ţii activiştii într-o activitate constantă, nu foarte curând. Cel puţin 4, dacă nu chiar 8 ani până se va întâmpla acest lucru.

D.I: Miron Damian, dacă vorbim de existenţa unui potenţial de indignare transformat în contagiune, este posibil să vorbim de un partid pe net ?

M.D:  Nu cred. E dificil să faci un partid. Netul e confortabil. Stai acasă, dai un like, un share, dar să construieşti un partid presupune mai mult efort şi timp şi nu cred că genul de oameni care stau pe facebook ar fi dispuşi să facă pasul ăsta destul de mare încât să facă un partid. Desigur e posibil să mă înşel, dar aceasta este estimarea mea.

A.Z:  Doamna Mirela Iamandi, apropo de implicarea civică în politică prin intermediul uneltelor online, în Statele Unite în campaniile electorale internetul a jucat un rol foarte important în organizare, în ceea ce priveşte acea campanie “Grassroots” . Credeţi că s-ar putea face acelaşi lucru şi în România? Credeţi că se pot organiza partidele sau măcar segmente de electorat prin intermediul online-ului în ceea ce priveşte activitatea politică?

M.I: Da, absolut. Atât timp cât există conştientizare la nivelul partidelor politice, la nivelul specialiştilor în comunicare politică, acest lucru se poate face. Nu ştiu exact statisticile din România, câţi oameni sunt conectaţi la internet, pe cât electorat ne putem baza atunci când proiectăm campanii online, dar este clar că aceasta este tendinţa şi va fi tendinţa nu numai în România ci şi pe plan global. Este adevărat, în America lucrurile se petrec  mai structurat, au început puţin mai devreme, există o mult mai mare conectare la internet, şi nu mă refer numai la facebook acum, practic momentul Obama a marcat începutul folosirii acestor instrumente online în campania electorală, într-un mod specializat şi structurat. Dar cu siguranţă şi în România, tot ce este nevoie este ca specialiştii de comunicare, partidele, leadershipul partidelor să înţeleagă că acesta este viitorul.

D.I : Se poate naşte pe facebook un partid sau e nevoie totuşi de o iniţiativă offline şi susţinută online?

M.I:  E greu de spus unde e relaţia de cauzalitate. Dacă aceste lucruri se întâmplă în mediul real şi după în mediul virtual. Cred că o scânteie poate să pornească foarte bine pe facebook, cum s-a întâmplat în alte cazuri din istoria recenta globală şi apoi să se transforme în manifestare reală, concretă. Cred că se poate şi invers, iniţiativa porneşte în mod concret, în urma unor întâlniri a unor grupuri şi apoi să se transmită într-o platformă de genul facebook, care să propage mesajul.

D.I: Altă temă vehiculată este aceea că americanii, într-un mod subversiv au reuşit să-l împiedice pe Victor Ponta să câştige alegerile. Seamănă puţin cu mesajele lui Putin când vorbeşte despre online sau cu acţiunile din China. Apropierea este nefericită pentru liderii PSD, dar până la urmă au spus că americanii le-au furat victoria. Ce crezi despre modul acesta de a interpreta propriile acţiuni şi rezultatul la care au condus ele?

A.Z:  Cu siguranţă acest mesaj a fost născut din cauza bătăliilor interne care există în interiorul PSD-ului, iar în acel moment erau nişte tensiuni mult mai ample, pentru că se căutau răspunsuri pentru înfrângere. Cei care erau şi sunt în continuare la conducerea partidului vroiau să găsescă nişte răspunsuri care să le permită să rămână în acele poziţii de forţă. A fost un argument nefericit, pentru că e hilar. Nu cred că americanii sau o forţă necurată au influenţat rezultatul alegerilor. Cred că Victor Ponta şi PSD s-au bătut singuri şi sunt conştienţi de acest lucru. Faptul că la nivelul partidului se vehiculează diferite argumente care să susţină această înfrângere e normal, dar la nivel public nu e o folositor pentru PSD să vină cu astfel de argumente, pentru că e foarte uşor să cadă în derizoriu, şi cred că asta au şi făcut.

D.I: Miron Damian, ce părere ai despre spirală şi despre americanii implicaţi conspiraţionist în câştigarea alegerilor pe facebook ?

M.D: Probabil că Iohannis s-a dus în Statele Unite să-i mulţumească lui Zuckerberg. Evident că nu americanii l-au făcut preşedinte pe Iohannis. L-a făcut preşedinte indignarea şi modul în care s-a răspândit în societate. Şi la rădăcina ei au stat acţiunile PSD de fapt.

D.I: Alexandru Negrea, crezi că are valoare de adevăr afirmaţia celor de la PSD, conform căreia americanii le-au sabotat campania?

A.N: Nu. Românii oricum erau pe facebook, oricum se discuta despre Victor Ponta şi despre Klaus Iohannis, despre toate lucrurile acestea deja se discuta. Oamenii aceştia aveau conturi de facebook, PSD-ul avea o pagină de facebook cu mult mai mulţi fani decât Iohannis, cel puţin în primă fază, ţine doar de abilităţile fiecăruia de comunicare. Unul dintre ei a comunicat mai bine, celălalt a comunicat mai prost şi pe lângă asta, unul dintre ei a avut şi un bagaj negativ enorm în faţa românilor. Mă refer evident la Victor Ponta, care a avut timp să le arate românilor că face o grămadă de lucruri greşit. Iar pe facebook toată lumea a refulat. Unii au avut de administrat o criză mai puternică, respectiv PSD, alţii au avut de construit o imagine mai bună, respectiv Klaus Iohannis.

D.I: Aşadar americanii nu au avut niciun rol...

A.N: Evident. Facebook-ul nu poate fi influenţat. Ştii când puteai să zici asta? Dacă de exemplu exista o metoda prin care eu puteam face ceva astfel încât mesajele mele să ajungă la oameni pe facebook, mai mult decât ajung mesajele tale. Să poţi să păcăleşti cumva sistemul. Dar nu e cazul, mai ales în România. România e insignifiantă pentru facebook. Bugetul total cheltuit în România pe facebook este de vreo 20 milioane de euro pe an. Aceasta în condiţiile în care ei au peste un milion de advertiseri în toată lumea. Nu contăm pentru ei.

D.I: Alexandru-Brăduţ Ulmeanu care este părerea ta referitoare la implicarea americanilor pe facebook?

A-B.U: Nu cred că se justifică în vreun fel teoriile pe care le-am auzit de la diverşi lideri din PSD cum că americanii şi-au băgat coada, că au rezolvat cumva lucrurile pe facebook, că o campanie de genul ăsta nu se putea face decât cu implicarea foarte profesionistă a unor servicii specializate în aşa ceva. În cazul ăsta am observat că erau foarte mulţi oameni care se interesau independent de situaţia asta. Deci nu a fost un efort concertat.

A.Z: Pentru prima dată în istoria comunicării politice româneşti am avut parte de un eveniment interesant. Se spune că presa şi mai ales televiziunile de ştiri fac agenda publică, într-o mare măsură. Ele dau tonul la ceea ce se discută, cu toate acestea în campania electorală am avut un subiect care s-a dovedit hotărâtor în alegerile prezidenţiale şi care cel puţin la început a fost tratat cu o oarecare rezervă de televiziunile de ştiri, subiect care s-a născut pe facebook. Şi aici vorbim de organizarea alegerilor în diaspora. Crezi că a fost primul semnal în ceea ce priveşte o agendă publică făcută nu doar de televiziunile de ştiri, dar şi de mediile alternative, cum este facebook-ul. Mai putem avea parte şi pe mai departe de un astfel de fenomen?

D.I: Aş împărţi lucrurile în două categorii. În primul rând aş spune că televiziunile nu sunt în stare să depisteze cu adevărat ce înseamnă agendă publică. Şi încearcă adeseori să impună ca agendă publică ceea ce consideră ei că ar trebui să fie agendă publică. Din aceste diferenţe apar rupturi sociale şi crize de sistem. Factorul politic consideră că lucrurile trebuie să fie într-un anume fel şi încep să-şi construiască o imagine şi ulterior o agendă pe care să o impună publicului. Nu întotdeauna, şi chiar adeseori, publicul nu urmează această direcţie. Din fericire astăzi şi în viitorul apropiat faptul că există facebook şi social media înseamnă că dacă factorul politic este cu adevărat interesat de agenda publică a populaţiei este foarte uşor să o afle. Noi vorbim aici despre ceea ce înseamnă trend scan. El poate fi făcut cu uşurinţă pe reţelele sociale şi site-uri astfel încât să poţi să ai, pe lângă cercetările sociologice, o imagine completă a ceea ce-şi doreşte publicul şi în cele mai multe cazuri a modului în care va acţiona publicul. Faptul că înainte şi în timpul alegerilor prezidenţiale, Victor Ponta şi PSD-ul nu au sesizat în niciun fel pericolul care urma să se nască prin împiedicarea votului în diaspora e un exemplu excelent pentru a întelege distanţa dintre decizia politică din România şi agenda publică reală. Agenda publică care poate fi găsită pe facebook ar putea fi utilizată şi folosită de oamenii politici. Rămâne doar ca ei să înţeleagă şi să aibă dorinţa de a o cunoaşte. Au la îndemână un instrument foarte bun de cunoştere. Cât de mult îl vor folosi rămâne de văzut. Sunt foarte rezistenţi la schimbare şi de foarte multe ori au tendinţa de a răspunde pe loc şi de a mulţumi publicul prin chestiuni de imagine.

A.Z: Şi eu cred că după momentul 16 noiembrie şi după ce s-a întâmplat în diaspora, cred că va fi foarte important pentru politicienii de prim rang din România să-i asculte mult mai mult pe cetăţeni. Faptul că oamenii încep să aibă din ce în ce mai mult o opinie, faptul că vor să se implice mai mult în societate să aibă un activism social, chiar dacă prin intermediul internetului, e îmbucurător. E necesar pentru viaţa oricărui politician să urmărească ce se întâmplă pe aceste medii sociale. Unii vor spune că facebook-ul nu e reprezentativ. Cu siguranţă nu e reprezentativ pentru o bună parte din populaţie, dar este cea mai bună soluţie pentru a înţelege ce vor oamenii care trăiesc în oraşe, oamenii cu un anumit statut social. Oamenii care au în acest moment o conexiune la internet nu mai sunt minoritari în România şi de aceea urmărirea acestor medii sociale, acest trend scan cred că va fi o unealtă care nu ar trebui să lipsească din strategia oricărui politician care are planuri mari în politica românească.

A.Z : Doamna Mirela Iamandi, în comunicarea politică românească a dominat şi încă domină mijloacele de informare de masă tradiţionale, în special televiziunea. Se spune că televiziunile de ştiri fac în mare parte agenda publică. De data aceasta, am văzut acest subiect al diasporei care într-o oarecare măsură a fost neglijat la început de mass media tradiţională şi a fost adus pe primul plan al agendei publice de către facebook, de către ce s-a întâmplat în online. Ne putem aştepta în perioada următoare ca unele subiectele să acapareze agenda publică venind dinspre facebook, dinspre online? Putem spune că facebook poate face agenda publică?

M.I:  Da, absolut. Facebook a devenit deja un instrument politic, un instrument de producţie politic, un eveniment de generare  e evenimentului politic. Nu cred că mai este drum de întoarcere. Desigur aceasta este perspectiva pozitivă. Există şi perspectiva negativă  care spune că facebook-ul şi internetul în general pot fi transformate în elemente de democratizare a violenţei. Acest lucru se întâmplă mai ales în alte spaţii, în Orientul Mijlociu sau în alte zone, nu în România. Asistăm la un fenoment care este ireversibil, în materie de folosire a mijloacelor digitale în evenimentul politic şi în comunicarea politică. Facebook-ul va fi o platformă zilnică de comunicare politică, dacă partidele înţeleg oportunitatea aceasta fantastică, pe care o asigură facebook-ul. Practic facebook-ul va deveni sistemul limfatic de comunicare politică. Nu cred că se va putea fără el. Prin el vor “curge” toate informaţiile.

A.Z: Miron Damian, în legătură cu această discuţie, ştim că cele mai importante mijloace de comunicare în masă fac în mare măsura şi agenda publică. Putem  spune că la alegerile prezidenţiale, într-o oarecare măsură, s-au inversat rolurile, şi prin problema diasporei, facebook a făcut agenda?

M.D:  Da, brusc s-au pomenit cu un concurent, care la un moment dat nu a mai putut fi ignorat. Cel puţin o parte din televiziuni au încercat să reinterpreteze într-o manieră partizană. Nemaiputând să ignore au spus că este un scandal fabricat. Mediul online a reuşit să impună această problemă.

D.I : Am văzut în timpul scurs până acum o mulţime de opinii şi păreri în legătura cu influenţa facebook-ului şi a modului în care s-au desfăşurat alegerile, despre activismul,mai mult sau mai puţin implicat politic, de pe facebook. Care crezi că e viitorul colaborării dintre politic şi reţelele de socializare în viitorul apropiat şi pe termen mediu?

A.Z : Aş fi văzut această colaborare cu rezultate mult mai bune, mult mai devreme decât în acest moment. Am tot sperat că politicienii vor veni în întâmpinarea acestui nou mediu şi îl vor folosi încercând să-şi atingă propiile obiective, însă tot timpul am fost dezamăgit să văd că oamenii politici comunică cu ajutorul internetului doar în campanie electorală. De data aceasta cred că politicienii şi-au dat seama că trebuie sa fie pe internet, pe facebook. E foarte greu să contorizezi, în momentul de faţă, cărui public i te adresezi, unde găseşti public, care este exact acest public, mă refer la televiziuni, presă. Pe facebook e foarte uşor să defineşti publicul. De aceea cred că orice politician nu mai poate trece cu vederea acest mijloc de comunicare. Sper că eforturile de comunicare politică prin intermediul facebook-ului şi online-ului se vor dezvolta şi vom vedea tactici noi de campanie şi de comunicare. Sper că vom fi surprinzi în viitor în ceea ce priveşte comunicarea politicienilor pe facebook. Dan, tu crezi că facebook şi politica românească vor face casă bună de acum înainte ?

D.I: Vor face la fel de multă casă şi la fel de bună cum a făcut politica românească şi cu televiziunile. Problema de imagine a politicienilor din România rezidă în faptul că încă nu fac legătura logică între cauză şi efect, între faptul că o imagine bună e rezultatul unor acţiuni, fapte şi lucruri bine făcute de-a lungul timpului. Nu înţeleg că au o imagine de construit şi că ea începe cu mult înainte de a ajunge într-o funcţie publică sau în vizorul opiniei publice. Îşi închipuie că dacă îşi deschid mâine un cont de facebook e de ajuns să postezi unul sau două lucruri ca să devii un om de succes în mediul online, aşa cum îşi închipuie că şi politica este o chestiune strict de imagine. Facebook-ul, ca şi televiziunea, rămâne un mijloc de transmisie, ceea ce va conta în continuare e mesajul, iar ei vor câştiga sau vor pierde pe mâna propriilor mesaje. Nu vor veni americanii sau alte forţe nevăzute, nu facebook-ul îi va ridica sau îi va coborî, ci propriul comportament politic, propria inteligenţă politică şi propriul bun-simţ în ceea ce priveşte construcţia carierei pe care şi-o doresc în politică.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite