Viktor Orban îl vrea aliat pe Dragnea în războiul cu UE. Cum a ajuns grupul de la Vişegrad să fie apreciat de PSD şi refuzat de Iohannis

Liderul de la Budapesta a stârnit un interes subit pentru atragerea României în tabăra grupului de la Vişegrad, care se află pe poziţii divergente cu statele cu greutate din UE. Potrivit unor surse din PSD, Viktor Orban este unul dintre politicienii preferaţi ai lui Liviu Dragnea. Singura opoziţie vine din partea preşedintelui Klaus Iohannis.

 Premierul ungar Viktor Orban a declarat că se poate găsi „o formă de cooperare în cadrul aranjamentelor din Grupul de la Vişegrad  (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) plus România, care să ducă în final la creşterea nivelului de trai, a nivelului de securitate şi la îmbunătăţirea perspectivelor şi pentru românii din România“, transmite MTI. „Vom lăsa deschisă această uşă“, s-a angajat şeful guvernului de la Budapesta, într-un interviu acordat ziarului de limbă maghiară Bihari Naplo din Oradea, citat miercuri de agenţia ungară de presă.

Potrivit lui Orban, „polonezii, cehii, ungurii şi slovacii vor înregistra cu siguranţă succese serioase împreună şi pot fi adăugaţi aici şi slovenii“. „Va trebui să reglementăm mai întâi unele aspecte cu croaţii. Sârbii vor clar să adere la povestea de succes central-europeană. Este evident că etnicii maghiari din România au un rol în această evoluţie“, a menţionat premierul ungar.  „Depinde de români să decidă dacă se alătură poveştii de succes central-europene în cooperare cu ungurii, lansând proiecte economice comune şi stabilind obiective“, a subliniat Orban.

Liderul de la Budapesta, aflat în conflict deschis cu Bruxelles-ul, din cauza poziţiei sale privind cotele de imigranţi şi a implementării unor legi considerate că aduc atingere democraţiei, a mai afirmat că şi-a creat o „relaţie personală promiţătoare“ cu liderul PSD Liviu Dragnea în cursul discuţiilor legate de închiderea liceului frecventat de maghiari din Târgu-Mureş. Ungaria a declarat că nu va sprijini aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) până nu se va rezolva această problemă, decizie revocată după promisiunea din partea lui Liviu Dragnea că se vor lua măsuri, menţionează MTI. „Aş vrea să formăm astfel de relaţii şi între partidele noastre de guvernământ, indiferent de diferenţele ideologice“, a notat Orban.

ORBAN, MODEL PENTRU DRAGNEA
Surse din PSD au declarat pentru „Adevărul“ că modelul de politică pe care Viktor Orban îl aplică în Ungaria, cu accente naţionaliste şi cu critici dese la adresa liderilor de la Bruxelles, este pe placul lui Liviu Dragnea. În plus, preşedintele PSD gândeşte şi în perspectivă. „Ar vrea ca electoratul maghiar, foarte influenţat în acest moment de Viktor Orban, să se întoarcă la alegerile prezidenţiale şi spre PSD, nu să sprijine dreapta, cum au făcut-o până acum“, au declarat sursele citate pentru „Adevărul“.

Relaţia apropiată dintre Viktor Orban şi Liviu Dragnea nu a rămas doar una persoanlă, ci s-a extins şi la nivelul celor două guverne. Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, va participa, săptămâna viitoare,  la reuniunea Grupului de la Vişegrad. „Am avut o întrevedere cu omologul meu ungar, Peter Szijarto, cu care mă voi întâlni săptămâna viitoare la Budapesta, la o invitaţie a grupului de la Vişegrad. România este interesată de colaborarea cu ţările de la Vişegrad. Odată cu preluarea preşedinţiei de către Ungaria şi abordarea unor subiecte care interesează şi România, cum este problema Balcanilor, în mod evident că am fost invitaţi şi noi să participăm“, a spus Meleşcanu.

Peter Szijarto a declarat, la rândul său, că ţările din grupul de la Vişegrad înregistrează o creştere economică mai mare decât cea din Europa, situaţie care se constată şi în ceea ce priveşte România. „Strângerea cooperării dintre ţările Vişegrad şi România este un interes pragmatic, nemaivorbind de faptul că şi România susţine lărgirea UE către Balcanii de Vest“, a spus Szijarto.

IOHANNIS O ŢINE SPRE VEST
Apropierea României de Grupul de la Vişegrad nu este văzută însă cu ochi buni de preşedintele Klaus Iohannis, în condiţiile în care state ca Ungaria şi Polonia, membre ale Grupului, sunt văzute ca elevi-problemă ai UE. În plus, şeful statului a susţinut în mod repetat că România trebuie să se apropie de nucleul dur al UE, de state ca Germania şi Franţa, nu de vecinii din Est.

În acest context, surse din cadrul Administraţiei Prezidenţiale au declarat pentru „Adevărul“ că „nici nu se pune problema“ unei apropieri de grupul de la Vişegrad. „România nu se va deplasa nici măcar un milimetru de la linia de politică externă arătată până acum de preşedintele Iohannis. Ne dorim să facem în continuare paşi spre  statele care doresc consolidarea UE, spre statele din nucleul dur al Uniunii. Dar se poate observa faptul că unor politicieni români le place foarte mult modul în care unii lideri maghiari sau polonezi fac politică“, au spus sursele citate pentru „Adevărul“.

„NU VĂD CARE AR FI INTERESELE ROMÂNIEI“
Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, se opune unei apropieri a României de Grupul de la Vişegrad. „Eu nu văd absolut niciun argument care să facă utilă asocierea României într-un astfel de grup, în condiţiile în care  Grupul de la Vişegrad nu există ca putere de decizie în NATO sau în UE. Nici măcar în interioprul Grupului nu există unitate de decizie. Spre exemplu, când s-a pus problema ca statele din Grupul de la Vişegrad să refuze cotele de refugiaţi, Polonia a «defectat». Apoi, când s-a pus problema ca UE să sancţioneze derapajele de la statul de drept din Polonia, Slovacia a anunţat că nu se va opune. Deci nu văd care ar fi interesele României să se asocieze la o asemenea structură, căci nu putem vorbi nici măcar de un grup omogen“, a spus Cristian Diaconescu pentru „Adevărul“.

Depinde de români să decidă dacă se alătură poveştii de succes central-europene în cooperare cu ungurii. Viktor Orban, premierul Ungariei

Juncker vrea să diminueze tensiunile cu o invitaţie la cină

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, i-a invitat la o cină de lucru, la Bruxelles, în 18 octombrie, pe liderii din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia,  în încercarea de a reduce tensiunile între aceste ţări şi state vest-europene, afirmă surse citate de agenţia Reuters. Într-o scrisoare de invitaţie trimisă pe 2 octombrie, şeful Comisiei Europene a evidenţiat “importanţa uriaşă” a unităţii statelor Uniunii Europene, în pofida disputelor pe tema imigraţiei şi altor teme, inclusiv Brexit.

Statele din Grupul de la Vişegrad (V4), în special Polonia şi Ungaria, s-au opus mecanismului de redistribuire a refugiaţilor între ţările membre ale UE, după valul masiv de migranţi din 2015 şi 2016, majoritatea musulmani proveniţi din Orientul Mijlociu şi Africa. Alte subiecte care au provocat divergenţe între cele patru ţări din V4 includ reforma normelor privind detaşarea lucrătorilor între statele UE, dosar în care Franţa şi alte ţări vest-europene susţin că sunt victimele concurenţei neloiale din partea companiilor est-europene. Unele ţări din vestul Europei, în special Italia -  cea mai expusă în faţa valului de migranţi dinspre nordul Africii, au sugerat o tăiere a asistenţei financiare generoase de la bugetul UE furnizate ţărilor est-europene, dacă acestea nu dau dovadă de „solidaritate“ în problema migraţiei. Ungaria şi Polonia au avut de asemenea conflicte serioase cu Bruxelles-ul legate de domnia legii şi în general de păstrarea standardelor democratice. 

Istoria Grupului de la Vişegrad

Grupul de la Vişegrad este numit aşa după cetatea medievală ungară unde a fost semnat în februarie 1991 primul document comun între Václav Havel, primul preşedinte post-comunist al Cehoslovaciei, preşedintele polonez Lech Wałęsa şi premierul ungar József Antall, pentru sprijin reciproc în aderarea la Uniunea Europeană. Deşi România şi-a arătat interesul în mai multe rânduri de a se alătura acestui grup, a fost refuzată, la începutul anilor ’90, că nu ar îndeplini standardele democratice, iar ulterior nu a mai prezentat interes. Cele patru state din  Grupul de la Vişegrad au cooperat  activ în special înaintea aderării lor la UE, dar mai ales după criza migranţilor, când au făcut front comun pentru a se opune primirii migranţilor, de a lupta împotriva multinaţionalelor şi propunerilor Bruxelles-ului pentru „mai multă Europă“.