Vom avea Guvern la Sfântu’ Aşteaptă. Partidele nu au niciun gând să rezolve criza politică

Liderii partidelor mai au până se se înâeleagă FOTO Inquam Photos / George Calin

PNL şi PSD vor să bată palma pentru noul Guvern, dar în fiecare zi îşi pun noi piedici. Liberalii sunt traşi în jos de pretenţiile lui Cîţu, în timp ce PSD vrea includerea în programul de guvernare a unor măsuri cu un impact bugetar major.

Lucrurile păreau că intră pe un făgaş de normalitate în negocierile pentru noul Executiv, după ce social-democraţii hotărâseră la nivelul celui mai înalt for că discută intrarea la guvernare cu PNL. Aşadar, urmau discuţiile privind programul de guvernare şi dialog despre modul de împărţire a funcţiilor. Însă în timp ce PSD tranşa ideea negocierii cu PNL, liderul liberalilor anunţa de la sediul din Modrogan că formaţiunea sa vrea nu doar să dea premierul, ci şi viitorul ministru al Finanţelor. Cîţu a subliniat că este „crucial” ca liberalii să aibă Finanţele, adică exact portofoliul pe care la negocierile de joi seară îl solicitaseră şi social-democraţii, în cazul în care nu erau ei cei care stabileau premierul. Mai mult, surse din interiorul PNL au precizat că Florin Cîţu le-a transmis colegilor săi că partidul mai bine ar renunţa la celălalt minister avizator al actelor normative, adică Ministerul Justiţiei, instituţie despre care şeful statului le-a transmis liberalilor că nu trebuie pierdută la negocieri, potrivit informaţiilor „Adevărul”.

Replica a venit de la prim-vicepreşedintele liberal Rareş Bogdan, până de curând în cercul restrâns al premierului demis, care a subliniat că PNL vrea să aibă Ministerul Justiţiei într-un viitor guvern, fiind promisă continuarea reformelor: „Putem discuta despre reforma Constituţiei, reforma administrativ-teritorială. Sunt însă linii roşii pentru PNL – reforma justiţiei este pentru noi un punct nodal, nu vom opri reforma. Vom propune un ministru al Justiţiei acceptat de populaţie”, a declarat Rareş Bogdan, unul dintre liberalii apropiaţi de Klaus Iohannis.

Părerea lui Cîţu privind Ministerul Justiţiei a fost considerată „o opinie” de Rareş Bogdan, în acelaşi timp fiind cerută o urgentare a formării guvernului în maximum două sau trei săptămâni. Apelul euro-deputatului nu a fost făcut la întâmplare. Estimările liberalilor din anturajul lui Cîţu sunt că România nu va avea un guvern până la jumătatea lui decembrie, când ar putea fi deblocată situaţia, în urma unei înţelegeri a liberalilor fie cu PSD, fie cu USR. Prin urmare, gestionarea multiplelor crize (instituţionale, sanitară, socială etc.) ar fi realizată de guvernul demis, care îl are în frunte pe Florin Cîţu.

Potrivit Constituţiei, un guvern demis poate gestiona treburile curente pe o perioadă nedeterminată, până la învestirea unui nou Cabinet. Problema este că un Executiv fără puteri depline este văduvit de posibilitatea de a da ordonanţe de urgenţă exact în momentele în care sunt necesare acestea. Prin urmare, toate problemele la nivel central pot fi rezolvate prin legislaţie secundară (cum sunt Hotărârile de Guvern) sau prin conlucrare îndeaproape cu Parlamentul, pentru ca legislativul să adopte în timp cât mai scurt iniţiativele solicitate de Cabinetul demis. Însă se poate întâmpla ca în cazul Certificatului verde, demers blocat în continuare la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, care ar putea fi adoptat săptămâna viitoare, dacă este conturată o majoritate parlamentară până atunci.

Împărţirea posturilor, motiv de discordie

Social-democraţii au repetat în mai multe rânduri că şi ei vor să dea premierul în noul Guvern. Pe de altă parte, prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, într-o conferinţă de presă, că nu este de acord ca partidul de la care provine prim-ministrul să aibă şi Ministerul de Finanţe, şi Secretariatul General al Guvernului. Mai mult, Grindeanu i-a ironizat pe liberali pentru pretenţiile ridicate: „Văzusem înainte de a coborî la conferinţă că (liberalii – n.r.) vor şi Finanţele, şi prim-ministrul, şi Justiţia. Am văzut o declaraţie a unui prim-vicepreşedinte. Eventual, PSD să vină cu cel mai mare număr de voturi din Parlament, 157, şi să luăm, dacă ne îngăduie, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, nu?”. De altfel, şeful PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat că partidul său vrea împărţirea funcţiilor conform ponderii din Parlament. Într-o coaliţie cu PNL şi UDMR, social-democraţilor le-ar reveni 55% din funcţii la negocieri, în timp ce liberalilor - 39%, iar restul - UDMR-ului.

Grindeanu a anunţat că PSD vrea mărirea cu pensiilor cu 11% de la 1 decembrie, cu toate că Guvernul Cîţu a transmis că statul îşi poate permite creşterea lor doar cu 6%, dar de la 1 ianuarie 2022. De asemenea, salariul minim ar urma să fie mărit în două etape, de la 2.300 de lei la 2.550 de lei, la ianuarie 2022, pentru cei cu studii generale, iar până la 1 iulie 2022, la 2.270 de lei. De asemenea, angajaţii cu studii superioare ar avea leafa crescută până la 2.600 de lei la 1 ianuarie 2022, iar până la 1 iulie 2022, ar avea un salariu de 3.000 de lei. Florin Cîţu a anunţat o posibilă singură mărire de până la 2.550 de lei în ianuarie 2022.