Vor reuşi miniştrii USR PLUS eliminarea găurilor din buget? De la miniştrii PNL nu am aşteptări!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Iată exemplul ministrului Economiei, Claudiu Năsui. Ştia din presă despre situaţia de la CNIT (Centrul Naţional de Învăţământ Turistic), care funcţionează de ani de zile fără obiect de activitate, dar cu salarii extrem de mari. Ştia şi fostul ministru din guvernul Orban, Virgil Popescu. Dar n-a mişcat un deget. A trebuit să vină dl ministru Năsui să trimită corpul de control şi să stopeze furtul din banii publici.

Tot ministrul Năsui declară:

„Sunt sute de exemple, de agenţii şi de companii care există în România, despre care nu ştie nimeni, care sunt pure sinecuri politice şi care, în general, au fost folosite pentru salarizarea activului de partid şi pentru a da posturi importante unor oameni care au fost influenţi dintr-un motiv sau altul politic. Guvernul Orban nu le-a văzut. Le-a folosit şi el aşa cum le-au folosit guvernele PSD-iste. Aceeaşi mizerie!

Acesta este vârful aisbergului

Peste tot în administraţia centrală şi locală se întâmplă la fel. Am văzut situaţia de la CJ Bihor, unde Ilie Bolojan a desfiinţat jumătate din posturile CJ. La fel s-au petrecut lucrurile şi la alte câteva CJ. În câte alte instituţii ale administraţiei centrale şi locale se întâmplă la fel? În majoritatea, în proporţii mai mari sau mai mici.

Dna Ecaterina Andronescu a povestit într-o emisiune TV că în urmă cu câţiva ani a avut un şoc. Deşi în clasa a VIII-a erau înmatriculaţi 186.000 de elevi, la examenul de Evaluare Naţională s-au prezentat 146.000 de elevi. Restul, 40.000 de elevi, erau trecuţi „virtual” în scripte, adică în mod fraudulos, pentru că nu frecventau şcoala. Unii posibil că nu mai treceau de mulţi ani pe la şcoală. Profitând de o lacună a legislaţiei (elevii sunt înscrişi automat în cataloagele din anul următor, fie că vin fie că nu vin la şcoală), directorii şi secretarii îi păstrau în scripte pentru că finanţarea şcolilor se face „per capita”. Cu cât ai mai mulţi copii (în scripte), primeşti mai mulţi bani. 40.000 înmulţit cu 12 ani de studiu (deşi la liceu lipsesc mult mai mulţi), ajungem la un total de circa 500.000 de elevi existenţi doar în scripte, pentru şcolarizarea cărora statul plăteşte bani. Degeaba. O cheltuială nejustificată de 3 miliarde de lei. Cât de greu ar fi fost ca inspectorii şcolari să meargă din clasă în clasă să verifice numărul de elevi aflaţi în clase?

Dar cele 21 de companii ale primăriţei Gabi Firea, cu 35.000 de salariaţi? Dar primăriile care aveau câte 10 salariaţi, iar în ultimii patru ani au sărit la 80-90? Şi ce salarii şi-au „tras” primarii şi salariaţii lor! Că aşa a stabilit legea bugetului din 2016-2020. Să-şi stabilească singuri salariile. N-ar fi fost o nenorocire dacă trăiau din bani proprii. Dar primăriile vin de câteva ori pe an la guvern cu căciulă în mâna să obţină fonduri de echilibrare. Şi guvernul Orban, în nemăsurata-i mărinimie, le-a dat cât au cerut. Că nu mai aveau bani de salarii. Nimeni din guvernul Orban nu şi-a pus problema să verifice destinaţia banilor luaţi de primării.

Ministrul Agriculturii de la PNL, fost si actual, a declarat ca 14.500 de bugetari gestioneaza o agricultură eminamente privată. Şi că i se par prea mulţi. Dar n-a luat nicio măsura de reducere a acestui număr.

Problema principală a guvernărilor noastre

Nu există mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor. Şi banii de la buget se duc ca apa în nisip. Fără să lase urme.

Aud că premierul Cîţu a condiţionat acordarea ajutoarelor pentru companiile de stat falimentare de existenţa unui plan de restructurare. „Falimentare” sunt toate instituţiile din administraţia centrală şi locală, în care lucrează 1,3-1,4 milioane de bugetari. S-a tot vorbit de audit independent la aceste instituţii. Aşa cum s-a vorbit, aşa s-a uitat.

În 2004 România avea 850.000 de bugetari. Şi funcţiona, bine mersi. Au explodat aplicaţiile informatice. Care nu greşesc, nu mint, nu cer şpaga. Numărul bugetarilor a crescut la 1,4 milioane pe timpul lui Tăriceanu, Boc l-a redus la 1,2 milioane, după care a crescut din nou la 1,3 milioane, deşi o mulţime de funcţionari puteau fi înlocuiţi de aplicaţii informatice.

De la PSD nu aveam nicio pretenţie. Dar nici guvernul Orban nu a mişcat nimic în această direcţie. Deşi nu-l împiedica parlamentul, pentru că restructurarea aparatului bugetar se face prin HG şi OM.

În perioada Stării de Urgenţă din primăvară, jumătate din bugetari au stat acasă, două luni pe salarii întregi. Şi ţara a funcţionat şi fără ei, pentru că nu toţi lucrau de acasă.

Scadenţa

Vine în curând. Pentru că guvernul Orban a împrumutat în 2020, după unele surse, 164 miliarde de lei. Un deficit bugetar de 10%, şi banii împrumutaţi trebuie returnaţi. Agenţiile de rating şi creditorii internaţionali stau cu ochii pe România, pe bugetul de stat pe 2021, să vadă dacă acest buget reduce, cât de cât, deficitul bugetar. Este foarte posibil că agenţiile de rating să treacă România la categoria „junk”, după care împrumuturile României s-ar putea face la costuri insuportabile şi pe termen scurt.

Sarcina actualului guvern este să ia toate măsurile necesare pentru a nu se ajunge în acest impas imposibil de gestionat. Iar acest lucru nu se poate face decât prin restructurarea rapidă a aparatului bugetar din instituţiile publice centrale şi locale. Deocamdată guvernul vorbeşte de companiile de stat cu pierderi, falimentare. Nu este suficient. Grosul restructurării trebuie făcut în aparatul bugetar propriu-zis.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite