Votul prin corespondenţă pentru Diaspora, dorit de Iohannis. Partidele parlamentare trag de timp

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Votul prin corespondenţă pentru Diaspora. La cinci luni de la alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie, partidele parlamentare l-au asigurat, din nou, la nivel declarativ, pe preşedintele Klaus Iohannis că există consens în privinţa asigurării votului românilor din Diaspora, însă se feresc să avanseze un orizont de timp. Parlamentarii par a fi uitat de umilinţa pe care au îndurat-o românii din străinătate la alegerile prezidenţiale din 2014.

Preşedintele Klaus Iohannis a chemat partidele parlamentare la o nouă rundă de negocieri pentru a discuta, printre aletele, de asigurarea votului pentru românii din Diaspora, angajament luat de întreaga suflare politică, inclusiv de şeful statului, imediat după alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie, când românii din străinătate au fost umiliţi de Guvern, responsabil cu organizarea alegerilor, fiind nevoiţi să stea ore în şir la cozi interminabile pentru a-şi exercita un drept dat de Constituţie.

Deşi declaraţiile privind respectarea drepturilor românilor din Diaspora au curs imediat după alegerile prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis nu a reuşit să smulgă un orizont de timp de la reprezentanţii partidelor parlamentare prezente ieri la Cotroceni, dar le-a indicat votul prin corespondenţă, ca soluţie viabilă pentru asigurarea votului românilor din Diaspora. „Al treilea aspect, în fine, priveşte votul pentru diaspora, respectiv votul prin corespondenţă. Nu mi-am ascuns preocuparea cu privire la acest subiect şi la întârzierea dezbaterii. Toate partidele au dat asigurări că există voinţă politică şi că o soluţie legislativă va fi adoptată în timp util. Aştept ca stadiul declarativ să fie depăşit şi vă asigur că voi urmări cu mare atentţe ce se întâmplă în continuare în această speţă“, a spus Klaus Iohannis, imediat după consultările avute, ieri, cu partidele parlamentare, la Palatul Cotroceni.

Victor Ponta, marele perdant al alegerilor prezidenţiale din 2014, nu a vorbit deloc de votul electronic sau votul prin corespondenţă după ieşirea de la Cotroceni, singura menţiune legată de alegerile desfăşurate în Diaspora a fost ca de organizarea lor să se ocupe Autoritatea Electorală Pemanentă, şi nu Guvernul, aşa cum prevede actuala legislaţie. „Pentru asigurarea votului persoanelor şi cetăţenilor români din afara ţării, atâta timp cât solicitările noastre, şi anume organizarea alegerilor şi în afara ţării de către Autoritatea Electorală Permanentă, nu de către Guvern, şi organizarea acestor alegeri pe baza înscrierii cetăţenilor români într-un termen de 6 luni înainte de alegeri, este o propunere pe care o susţinem“, a spus Ponta, după consultările de la Cotroceni.

Liberalii sunt de acord cu Victor Ponta în privinţa organizării alegerilor de către AEP, însă liderii partidului, cel puţin copreşedintele Vasile Blaga, lasă la latitudinea Comisiei de Cod Electoral soluţia potrivită pentru asigurarea votului românilor din străinătate, deşi PNL a depus în Parlament un proiect privind votul prin corespondenţă. În ce priveşte legea care să favorizeze votul în diasopra, cred că se va aborda în Comisia de Cod Electoral. Oamenii pot vota în secţii, dar ca să fie numărul de secţii, vrem ca AEP să organizeze alegerile“, a spus şi Vasile Blaga, la ieşirea de la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis.

Votul prin Corespondenţă pentru Diaspora. Ce prevede proiectul PNL

Co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu, şi vicepreşedintele PNL, Mihai Voicu, preşedintele Comisiei de Cod Electoral, au prezentat, luna trecută, un proiect privind votul prin corespondenţă, în care rolul central îl va juca Autoritatea Electorală Permanentă.  În proiectul PNL, un cetăţean român va înainta AEP o cerere pentru a se înscrie pentru procesul electoral, urmând ca AEP să înscrie alegătorul într-un registru şi va trimite documentele de vot într-un plic, care va fi primit de toţi alegătorii din străinătate, care îşi exprimă această opţiune. AEP va emite un certificat de alegător pentru a se garanta identitatea alegătorului. Vor primi plicuri doar românii din Diaspora care vor face dovada unui domiciliu stabil.

Copreşedintele PNL consideră însă că Victor Ponta şi PSD se va opune proiectului iniţiat de PNL pentru ca votul prin corespondenţă să nu poată fi pus în aplicare la viitoarele alegeri. „Din păcate, dacă îl întrebi pe preşedintele PSD, public, ce ziceţi domnule preşedinte de acest proiect, spune da, vedem, teoretic votul prin corespondenţă este un lucru în regulă, dar de la declaraţii la discursul real, din interiorul comisiei, să ştiţi că este o diferenţă ca de la cer la pământ. Este acelaşi discurs dublu, aceeaşi ipocrizie. Intuiesc că PSD va face absolut orice demers pentru ca votul prin corespondenţă să nu se aplice. Nu o să-l treaca, pentru că este modalitatea lui sadica de a pedepsi electoratul care nu l-a votat“, a mai spus Alina Gorghiu.

Alternativa la votul prin corespondenţă pentru Diaspora

Asociaţia M10, pe care Monica Macovei constituit-o împreună cu oamenii din România şi din diaspora care au susţinut-o în campania pentru alegerile prezidenţiale, a elaborat şi a depus, la Comisia parlamentară pentru Codul Electoral, un proiect de lege privind votul electronic, care va permite tuturor românilor – din ţară şi din străinătate – să poată vota electronic la orice tip de alegeri – locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, precum şi la referendumuri. Proiectul a fost trimis şi preşedintelui Klaus Iohannis pentru a-l susţine public şi în cadrul consultărilor pe care şeful statului le are cu Guvernul şi partidele politice. După declaraţia făcută la încheierea consultărilor cu partidele politice, preşedintele Klaus Iohannis pare a încuraja, mai degrabă, votul prin corespondeţă, şi nu votul electronic.

Primul care a depus un proiect de lege care îi vizează pe românii din străinătate a fost deputatul de Diaspora, Eugen Tomac, preşedintele PMP, însă fără niciun succes. Atât PSD, cât şi PNL, au respins proiectul iniţiat de Eugen Tomac privind introducerea votului prin corespondenţă pentru alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, niciun deputat neluând cuvântul. Iniţiativa legislativă a fost respinsă cu 203 voturi „pentru“, 84 de „abţineri“ şi 8 voturi „împotrivă“.

„Votul prin corespondenţă pentru Diaspora, peste cinci ani“

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a precizat, în 19 noiembrie, că votul prin corespondenţă pentru prezidenţiale va fi discutat peste cinci ani, când va fi viitorul scrutin, el arătând că în acest moment prioritară este elaborarea unei legi pentru alegerile parlamentare care să includă acest tip de vot.

„Pentru alegerile prezidenţiale discutăm peste cinci ani. Prioritatea noastră este ca niciun om să nu fie blocat să voteze viitorul Parlament al României”, a spus Zgonea, care a subliniat faptul că votul prin corespondenţă este definit diferit în funcţie de tipul de alegeri – locale, parlamentare, prezidenţiale - în toate statele europene“, a spus Zgonea.

Imediat după alegerile rpezidenţiale, premierul Victor Ponta îşi exprima regretul pentru faptul că românii din străinătate nu au putut vota, plătind un preţ politic, prin pierderea Preşedinţiei în faţa lui Klaus Iohannis, şi vorbea de necesitatea introducerii votului prin corespondenţă sau votul electronic, deşi înclina mai mult înspre votul electronic. „Soluţia corecta dpdv. al Guvernului este o legislaţie care să permită un altfel de vot, fie votul prin corespondenţă fie votul electronic, pentru că trăim într-o epocă modernă. Deci din punctul de vedere al Guvernului, şi este o propunere pentru dvs, un vot electronic care să asigure accesul tuturor românilor aflaţi peste graniţe este solutţa tehnologică susţinută“, spunea Ponta, de la tribuna Parlamentului.

Citeşte şi:

Iohannis, despre separarea procurorilor de magistraţi: Nu am avut o astfel de discuţie cu nimeni. Nu este oportun aşa ceva

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, luni seară, o conferinţă de presă după consultările avute cu partidele parlamentare pe teme referitoare la reforma electorală şi la procedurile de ridicare a imunităţii parlamentare.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite