Zece întrebări pentru ministrul Justiţiei, Florin Iordache

Pentru a ajuta dezbaterea publică lansată de Ministerul Justiţiei privind cele două ordonanţe de urgenţă, referitoare la graţiere şi la modificarea legislaţiei penale, precum şi pentru o completă informare a opiniei publice, cotidianul „Adevărul” i-a adresat ministrului Florin Iordache câteva întrebări, în aşteptarea unor răspunsuri complete. Dezbaterea publică se derulează până pe 24 ianuarie.

A. Referitor la OUG privind graţierea unor pedepse.

1. Care este temeiul pentru care nu au fost  incluse în lista de infracţiuni exceptate de la graţiere infracţiunile asimilate faptelor de corupţie, definite de art. 5 alin. 2 şi incriminate de art. 10-13 din legea 78/2000?

2. Care este temeiul pentru care nu au fost incluse în lista de infracţiuni exceptate de la graţiere infracţiunea de abuz în serviciu, în toate formele sale, şi unele infracţiuni grave de evaziune fiscală?

3. Care este numărul exact al persoanelor care vor beneficia de graţiere, aşa cum rezultă el din statisticele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor? Nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă nu conţine această informaţie.

4. Care este temeiul introducerii termenului de un an pentru plata despăgubirilor pe care trebuie să le plătească persoanele graţiate? Ce instituţie ar trebui să urmărească plata acestor sume şi care este procedura de urmat în cazul în care se revocă graţierea ca urmare a neplăţii? Nota de fundamentare şi textul OUG nu oferă aceste informaţii.

5. Care este temeiul pentru care sunt graţiate şi pedepsele pronunţate cu suspendarea executării, din moment ce unica justificare a măsurii graţierii este aglomerarea penitenciarelor?

B. Referitor la OUG privind modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de procedură Penală.

Deşi Curtea Constituţională, prin decizia 405/2016, doar a interpretat sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” în sensul de „îndeplineşte prin încălcarea legii”, intervenţia legislativă preconizată este mult mai amplă şi deloc motivată în nota de fundamentare. Prin urmare:

1. Care este temeiul pentru care a fost dezincriminat abuzul în serviciu care cauzează o pagubă materială mai mică de 200.000 de lei sau care cauzează prejudicii de natură nepatrimonială?

2. Care este temeiul pentru care limitele de pedeapsă pentru abuz în serviciu au fost scăzute de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani?

3. Care este temeiul pentru care a fost introdusă prevederea conform căreia, în cazul infracţiunii de abuz în serviciu, „Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”?

4. Care este temeiul pentru care a fost dezincriminată neglijenţa în serviciu?

5. Care este temeiul pentru care, modificând art. 301, alin. 1 din Codul Penal, a fost dezincriminată infracţiunea de conflict de interese, cunoscută în termeni populari sub numele de „nepotism”?