Zece zile cruciale pentru viitorul României

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nu de puţine ori numărul 10 este asociat cu nota maximă, cu o prestaţie demnă de această notă, cu un termen legal etc. În istoria românilor, numărul 10 a avut şi el importanţa sa. Aş începe cu intervalul 16-25 decembrie 1989. Nemulţumirea românilor s-a manifestat mai întâi la Timişoara, când protestele faţă de acţiunea autorităţilor de a evacua un pastor reformat au degenerat în proteste contra regimului.

Nicolae Ceauşescu, fiind convins că acele tulburări vor fi controlate şi totul se va termina, a efectuat o ultimă vizită în Iran, timp în care conducerea ţării a încercat să reprime violent protestele, să şteargă urmele prin arderea la crematoriul din Bucureşti a victimelor represiunii. Întors în ţară, Nicolae Ceauşescu a apărut la televiziunea naţională condamnând acţiunile ca fiind „huliganice” şi orchestrate de „agenturi străine”, menite să distrugă unitatea ţării.

Trecuseră patru zile din momentul declanşării protestelor de la Timişoara, timp în care oraşul de pe Bega s-a proclamat oraş „liber de comunism”.

Mitingul din 21 decembrie 1989, comandat de Nicolae Ceauşescu prin care acesta dorea să aibă confirmarea că beneficiază de încrederea „maselor populare” s-a transformat într-o puternică manifestare de protest împotriva regimului. În noaptea următoare, forţele de ordine au reprimat manifestările, însă participanţii au ridicat baricade, în centrul Bucureştiului.

În multe oraşe ale ţării, situaţia a scăpat de sub control, astfel că Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia şi câţiva apropiaţi, au decis să părăsească sediul central al partidului cu un elicopter, în jurul orei 12 după amiaza. Acest moment a fost perceput drept „fuga” lui Ceauşescu şi lumea a început să iasă în pieţele centrale din alte oraşe în care era linişte. Cetăţenii însă ascultau „Europa Liberă”, postul de radio de la Munchen care critica abuzurile regimului şi îi informa pe români despre adevăratele ştiri ocolite sau trunchiate de către propaganda oficială.

Mai târziu, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au fost abandonaţi pe un câmp de lângă Autostrada Bucureşti-Piteşti, echipajul elicopterului afirmând că aparatul urma să fie doborât de artileria antiaeriană. În acea seară, Nicolae şi Elena Ceauşescu au ajuns la Târgovişte cu o maşină de ocazie, şoferul ducându-i la un centru de tratare a plantelor, de unde au fost predaţi autorităţilor, fiind duşi într-o unitate militară din Târgovişte.

Din 22 şi până în 25 decembrie 1989, numărul morţilor şi răniţilor a fost mult mai mare, fiind găsită explicaţia unei represiuni din partea fidelilor lui Ceauşescu, însă nici după 27 de ani, adevărul nu a fost aflat. În 25 decembrie 1989, cei doi au fost executaţi, iar regimul comunist din România căzuse definitiv.Astfel, cele 10 zile au schimbat soarta politică a României.

În seara de 31 ianuarie 2017, guvernul Sorin Grindeanu, învestit la 4 ianuarie 2017, sub pretextul unei şedinţe de guvern pentru aprobarea bugetului, în urma avizului de la CSAT, fără a introduce pe ordinea de zi adoptarea O.U.G privind modificarea Codului Penal, a adoptat această ordonanţă de urgenţă, stârnind revolta cetăţenilor din Bucureşti şi din ţară, care oricum urmăreau încordaţi demersurile de adoptare a acesteia, oprite in extremis înainte de 20 ianuarie 2017, de către Preşedintele Klaus Iohannis, atunci când Liviu Dragnea, liderul PSD şi considerat omul din spatele premierului Grindeanu, plecase la manifestările prilejuite de învestirea Preşedintelui SUA Donald Trump.

Protestele de stradă au început încă înainte de data de 31 ianuarie 2017, la unul dintre ele luând parte inclusiv Preşedintele Klaus Iohannis.

Practic, prin această Ordonanţă de Urgenţă, abuzul în serviciu este dezincriminat ca faptă penală dacă prejudiciul este sub 200.000 RON, în plus guvernul protejându-se prin prevederea că nu va fi niciodată sancţionat dacă dă ordonanţe discutabile politic şi legal. Liviu Dragnea primise în acea zi o amânare în dosarul în care era judecat pentru abuz în serviciu cu un prejudiciu de 180.000 RON, ceea ce a făcut ca populaţia să considere O.U.G. ca fiind „cu dedicaţie”.

Raportarea evenimentelor din aceste zile de momentul decembrie 1989 nu a fost întâmplătoare, deoarece acum, în 2017, s-au înregistrat proteste care numără peste 300.000 de persoane, pentru prima dată în 27 de ani. În plus, publicată în aceeaşi noapte în „Monitorul Oficial”, O.U.G. urma să intre în vigoare în 10 zile. În acea seară, la conferinţa de presă, Ministrul Justiţiei a avut un comportament neconform cu jurnaliştii, dând răspunsuri evazive.

În seara zilei de 1 februarie 2017, protestele au cuprins marile oraşe, cei mai mulţi manifestanţi fiind în Bucureşti. După ora 22, printre manifestanţii paşnici au pătruns demonstranţi cu intenţii ofensive care s-au ciocnit cu forţele de ordine.

În paralel cu demonstraţiile, s-a desfăşurat un război mediatic şi pe reţelele de socializare. Presa aservită guvernului anunţa ca iminentă organizarea unui protest masiv de susţinere a guvernului, concomitent cu denigrarea inclusiv pe reţelele de socializare a manifestanţilor ca fiind „”plătiţi”, „soroshişti”, „huligani”, „drogaţi” etc.

În seara de 1 februarie, forţele de ordine au ripostat contra celor agresivi, în timp ce manifestanţii paşnici s-au desolidarizat şi s-au retras.

În data de 2 februarie 2016, Preşedintele Iohannis a solicitat public Ministerului de Interne un raport scris despre lipsa acţiunii de prevenire a intrării în Piuaţa Victoriei a celor recalcitranţi, deşi serviciile secrete emiseseră informări şi atenţionări. Răspunsul ministrului de Interne a fost că ministerul nu a fost informat, fapt contrazis de un comunicat al SRI.

Ministrul Justiţiei şi-a delegat atribuţiile unui secretar de stat. Între timp, un ministru în exerciţiu şi mai mulţi membri marcanţi ai PSD au demisionat din funcţii şi din partid ca gest de disociere faţă de adoptarea ilegală a O.U.G. în seara de 31 ianuarie 2017.

În această perioadă, Comisia Europeană, Parlamentul European şi şase state aliate au protestat oficial faţă de adoptarea ordonanţei de urgenţă.

În 3 februarie 2017, Parchetul General şi CSM au anunţat că au sesizat încălcarea procedurilor legale, iar DNA a deschis o acţiune penală „in rem” pentru încălcarea prevederilor legale. Avocatul Poporului s-a sesizat cu privire la lipsa justificării necesităţii de adoptare a modificării Codului Penal prin O.U.G.

Protestele de stradă vor continua, iar lucrurile sunt departe de a se încheia. Mai sunt încă şapte zile până la intrarea în vigoare a O.U.G. din 31 ianuarie 2017, însă lupta este deschisă.

Dragi cititori, din data de 31 ianuarie 2017, sunt 10 zile cruciale pentru destinul şi istoria României!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite