Zeci de foşti parlamentari au sesizat CCR pentru recuperarea pensiilor speciale. Dosarele acestora, judecate de doi foşti beneficiari. Ce lefuri încasau aleşii

Zeci de foşti parlamentari merg în faţa CCR (printre care şi Gheorghe Funar), condusă de un fost coleg al lor (Valer Dorneanu - stânga), pentru a-şi recupera dreptul la pensie specială pentru anii din legislativ FOTO Colaj Adevărul

Foştii parlamentari încearcă să-şi recupereze pensiile speciale, unele ajungând şi la aproximativ 15.000 de lei, decizia fiind la mâna judecătorilor, puşi să se pronunţe dacă eliminarea acestor venituri a fost constituţională.

Curtea Constituţională va judeca săptămâna viitoare sesizările a peste 70 de foşti parlamentari care vor repunerea în plată a pensiilor speciale, desfiinţate de Legislativ în februarie 2021. Prin urmare, foşti aleşi de la aproape toate partidele care au trecut prin Legislativ vor să beneficieze în continuare de pensii de serviciu, care variază între 2.138 de lei (pentru cei care au avut un mandat de doar 28 de luni, adică legislatura 1990-1992) şi 14.930 de lei (cei cu mai mult de trei mandate).

Potrivit unui răspuns dat de Parlament site-ului G4Media, în februarie 2021, luna când au fost desfiinţate aceste pensii speciale, nu mai puţin de 827 de deputaţi şi senatori beneficiau de ele. Foştii parlamentari au ajuns cu dosarele lor la CCR, după ce s-au adresat instanţelor civile şi diferitelor tribunale de pe cuprinsul ţării – Arad, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava şi Timişoara. 

Funar, optimist privind sesizarea la CCR

„Adevărul“ a contactat mai mulţi dintre foştii parlamentari care au atacat la CCR desfiinţarea pensiilor speciale. „Suntem câteva sute care am atacat la Curtea Constituţională”, a precizat Gheorghe Funar, fost deputat şi lider al Partidului România Mare. „Sunt motive de neconstituţionalitate ale desfiinţării pensiilor de serviciu. Casa de avocatură a scris vreo 35 de pagini de motive pentru neconstituţionalitate. Invocă legislaţia românească şi europeană şi deciziile CCR”, a subliniat fostul parlamentar al PRM. Întrebat dacă poate să explice mai mult temeiul pe care se bazează în argumentarea pentru CCR, Funar a transmis că preferă ca poziţia lor să fie susţinută mai înainte în faţa judecătorilor CCR. Potrivit ultimei declaraţii de avere a lui Funar, din 2019, acesta încasa lunar, ca pensie specială în 2018, aproximativ 2.500 de lei, dat fiind că a avut un singur mandat ca parlamentar. 

Şi Mihăiţă Calimente, fost parlamentar pentru patru mandate, a precizat că a ales să paseze responsabilitatea către avocaţi, ca şansele să fie cât mai mari de a câştiga la CCR. „Nu cunosc ce şi cum (n.r. – motivele invocate). Prin casa de avocatură am făcut demersuri. Ei s-au ocupat de tot”, a afirmat Calimente. În declaraţiile de avere ale fostului parlamentar nu figurează şi veniturile din pensii, deşi e beneficiar, acesta având 69 de ani.

„Indemnizaţie de vechime, nu pensie specială“

Alţi parlamentari sunt încă în stadiul proceselor depuse la nivel de tribunal. „Suntem sute în situaţia aceasta. Cred că vreo 200 (n.r. – cu procese)”, a precizat Petre Roman, care a menţionat că foştii aleşi nu primesc o pensie specială, „ci o indemnizaţia de vechime ca parlamentar”, prin care le este recunoscută munca. Petre Roman a luat pentru anul fiscal 2019, ultimul despre care există date publice, 116.500 de lei. Aşadar, lunar, aproximativ 10.000 de lei. Judecătorii CCR, între care doi au fost beneficiari de pensii speciale de parlamentari, vor avea cuvântul decisiv privind constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea desfiinţării pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori.