CCR a refuzat să analizeze OUG nr. 13, pe motiv că ordonanţa a fost abrogată între timp. Cum poate intra în vigoare ordonanţa care a scos lumea în stradă

Curtea Constituţională nu a judecat pe fond Ordonanţa de Urgenţă numărul 13 pe motiv că, între timp, Guvernul a abrogat-o, „deci nu mai există“, după cum a spus preşedintele CCR, Valer Dorneanu. În cazul în care Parlamentul va respinge prin lege OUG nr. 14 - care a aborgat OUG nr. 13- va intra automat în vigoare vechea şi scandaloasa OUG nr. 13, care a scos lumea în stradă.

Dorneanu: „Ordonanţa nr. 13 nu mai există“

Valer Dorneanu, preşedintele CCR, a anunţat că sesizarea Avocatului Poporului pe OUG nr. 13 a fost declarată inadmisibilă, întrucât ordonanţa a fost între timp abrogată de Guvern. „Ordonanaţa nr. 13 nu mai există“, a spus Dorneanu. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi. 

„Avocatul Poporului era îndreptăţit să ne sesizeze referindu-se la o ordonanţă care era în vigoare. În ceea ce priveşte admisibilitatea cererii, potrivit articolului 29 din legea noastră de organizare, noi verificăm constituţionalitatea legilor sau ordonanţelor în vigoare. Din punctul acesta de vedere,vă rog să constataţi că ordonanţa 13 a fost abrogată şi, din acest punct de vedere, noi nu putem constata admisibilitatea sesizării, dacă ordonanţa a întrunit condiţiile de extraordinar, de oportunitate, nici pe fond, nici pe modalitatea extrinsecă de control. În aceste condiţii, cu majoritate de voturi, am luat decizia respingerii sesizării ca devenită indamisibilă”, a afirmat Valer Dorneanu“, a anunţat preşedintele CCR Valer Dorneanu. 

După „sentinţa“ de azi, prin care Curtea nu şi-a asumat, practic, o poziţie pe ordonanţa nr. 13, decizia se mută în Parlament, acolo unde PSD are majoritate. Conform legii, dacă Parlamentul respinge OUG nr. 14 (care a abrogat OUG nr. 13) atunci prevederile scandaloasei OUG nr. 13, vor intra în vigoare. Totuşi, chiar şi în situaţia acestui scenariu pesimist, OUG nr. 13 nu-şi va face efectele imediat. De ce? Legea de aprobare a unei ordonanţe urmează traseul unei legi obişnuite, deci trebuie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Până să o promulge, şeful statului o poate contesta din nou la CCR sau o poate reîntoarce în Parlament. De asemenea, şi Opoziţia o poate contesta la CCR. 

Concluzia: OUG nr.13 ar putea intra în scurt timp vigoare, în ciuda faptului că a fost abrogată, ulterior, de Guvern printr-o altă ordonanţă de urgenţă (nr. 14). Dacă CCR ar fi dezbătut azi OUG nr. 13 pe fond şi ar fi declarat-o neconstituţională, subiectul ar fi fost închis, întrucât majoritatea PSD din Parlament era obligată să ţină cont de decizia CCR. Cum CCR n-a spus nici că e constituţională, nici că nu e, decizia  va fi din nou una politică şi va aparţine coaliţiei PSD-ALDE.

Totuşi, Curtea s-a pronuţat în trecut pe acte nomative abrogate. De ce nu a analizat şi această speţă? Valer Dorneanu a explicat că CCR s-a pronunţat  pe acte normative abrogate numai în cazul în care judecătorii au fost sesizaţi prin excepţie de neconstituţionalitate ridicată în timpul unui proces şi numai atunci când respectivul act normativ a produs efecte înainte de a fi abrogat.

”N-am găsit elemente care să fi fost deja aplicate, să fi produs efecte juridice. Dacă va exista aşa ceva, sigur vor exista remediile prevăzute de Constituţie şi de legea noastră de organizare”, a declarat Dorneanu.

Ce spune Parchetul General despre decizia CCR

Decizia Curţii Constituţionale de respingere a sesizării vizând excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei 13, prin care erau modificate Codul penal şi Codul de procedură penală, confirmă că actul normativ nu a produs niciun fel de efecte, arată Ministerul Public, potrivit News.

Abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 a avut drept consecinţă reinstaurarea cadrului constituţional în care îşi exercită atribuţiile sistemul judiciar. Decizia Curţii Constituţionale de respingere ca inadmisibilă a excepţiei confirmă că Ordonanţa nr. 13/2017 nu a produs nici un fel de efecte", precizează reprezentanţii Ministerului Public.

Ei apreciază că, în acest context, rolul constituţional al Ministerului Public de reprezentare a intereselor generale ale societăţii, de apărare a ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor poate fi realizat pe deplin.

Raluca Turcan: OUG nr. 13 să nu fie ţinută în sertar

„Am aflat de decizia Curţii Constituţionale, pe care nu intenţionez să o comentez. Este clar acum că ultima cale de a preveni intrarea în vigoare a OUG 13 este ca aceasta să fie respinsă de Parlament, concomitent cu adoptarea OUG 14. PNL a cerut ca acest lucru să se petreacă în procedură de urgenţă, însă majoritatea PSD-ALDE a ignorat acest apel. Revin cu solicitarea ca săptămâna viitoare ambele Ordonanţe de Urgenţă să treacă prin Parlament şi să nu fie ţinute prin sertare pentru a pregăti cine ştie ce alte nenorociri în domeniul legilor penale“, a reacţionat liderul interimar al PNL Raluca Turcan. 

Ce a decis ieri Curtea

Curtea Constituţională (CCR) a judecat miercuri sesizările trimise de preşedintele Klaus Iohannis şi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ce vizau ordonanţa  de urgenţă adoptată în miez de noapte de Guvernul Grindeanu, care a modificat Codul Penal şi Codul de Procedură Penală în interesul infractorilor. Atât Klaus Iohannis, cât şi CSM au reclamat faptul că Guvernul, prin adoptarea OUG nr. 13, a intrat peste atribuţiile Parlamentului, căci modificarea legislaţiei penale – un domeniu atât de sensibil - ar trebui dezbătută şi votată în Legislativ, nu adoptată pe repede-nainte, prin ordonanţă de urgenţă. CCR, care judecă strict în litera legii fundamentale,  a respins argumentele aduse de preşedinte şi de CSM.

„Decizia Guvernului de a adopta Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală nu poate fi calificată ca un act de arogare a unor puteri, atribuţii sau competenţe care, potrivit Constituţiei, aparţin Parlamentului. Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a exercitat o competenţă proprie, prevăzută în mod expres de prevederile art.115 din Legea fundamentală“, se arată în decizia Curţii. Articolul 115 din Constituţie, invocat de CCR, oferă dreptul Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă. Aşadar, strict din punct de vedere constituţional, Guvernul a respectat legea. Însă modul netransparent prin care a adoptat OUG nr. 13, „noaptea, ca hoţii“, după cum au strigat protestatrii, rămâne în continuare o pată în CV-ul Guvernului, recunoscută chiar de premierul Sorin Grindeanu, care a decis, în final, abrogarea ordonanţei.

În afara argumentului privind încălecarea puterilor statului – Executivă şi Legislativă - CSM a mai reclamat faptul că nu şi-a dat avizul pe OUG nr. 13, aşadar ordonanţa, din punct de vedere tehnic, are carenţe legale, deci nu ar trebui să intre în vigoare. CCR a respins şi acest motiv, arătând că avizul CSM nu era obligatoriu. „Guvernul nu a împiedicat autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, să-şi realizeze o atribuţie constituţională privind avizarea actului normativ. Guvernul nu are obligaţia constituţională sau legală de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii în materia în care a legiferat, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz“, au motivat magistraţii CCR.

În continuare, Curtea a arătat că avizul CSM este obligatoriu doar la proiectele de acte normative ce privesc “activitatea autorităţii judecătoreşti”. Iar în această categorie intră numai trei legi: actele normative privind statutul judecătorilor şi procurorilor; organizarea judiciară şi actele normative privind organizarea şi funcţionarea CSM. Deci avizul CSM ar fi fost obligatoriu dacă Guvernul ar fi decis să modifice prin OUG legislaţia ce viza „activitatea auorităţii judecătoreşti“. Cum Codul Penal şi Codul de Procedură Penală nu intră în această categorie, Guvernul a putut ocoli CSM, ceea ce a şi făcut. „Legea nu prevede obligaţia solicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel că exigenţa acestei autorităţi publice de a aviza acte normative care nu se circumscriu «activităţii autorităţii judecătoreşti» depăşeşte sfera atribuţiilor sale constituţionale“, este concluzia CCR.

Tăriceanu vrea ca miniştrii să nu poată fi anchetaţi

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, anunţă că va sesiza Curtea Constituţională în vederea constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parchetul General. Potrivit lui Tăriceanu, conflictul a fost generat de acţiunea  procurorilor DNA – care funcţionează sub autoritatea Parchetului General -  de a ancheta circumstanţele în care a fost elaborat proiectul OUG 13. „Preşedintele Senatului consideră că, procedând la anchetarea oportunităţii, circumstanţelor şi împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, reprezentanţii Ministerului Public (Parchetul General- n.r.) au uzurpat unele dintre competenţele Guvernului, prin Ministerul de Justiţie, fapt care a condus la apariţia prezentului conflict juridic de natură constituţională, în sensul deciziilor CCR“, se arată în comunicatul transmis de Senat.

Călin Popescu Tăriceanu a criticat, marţi, ancheta DNA cu privire la adoptarea OUG 13, susţinând că aceasta reprezintă o imixtiune nepermisă a Parchetului în activitatea Guvernului. De asemenea, Tăriceanu a susţinut de nenumărate ori faptul că procurorii n-ar trebui să ancheteze deciziile miniştrilor, întrucât aceştia răspund politic.

Fostul secretar de stat din Ministerul Justiţiei, Oana Schmidt Hăineală, a fost audiată de procurorii DNA, în calitate de martor, în dosarul în care se fac cercetări legate de modul de elaborare a ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale. În acelaşi dosar, luni a fost audiat şi fostul secretar de stat Constantin Sima, tot în calitate de martor.