1 Mai muncitoresc – despre munca românilor plecaţi la cules de sparanghel

Alegi ce muncă prestezi, sau ”culegi” ce ţi se oferă – discuţie cu Manuela Boatcă şi Camil Pârvu despre inegalitate, precaritate, migraţie

Se spune adesea că munca îl înnobilează pe om. L-o fi înnobilând, dar, de multe ori, îl şi sleieste de puteri, iar de ceva secole deja îl alienează de produsul muncii sale, de natură şi de oamenii de lângă el. Secolul XIX a fost dominat de revoluţii şi vise de progres către o societate liberă, echitabilă şi fraternă. Regii au fost ucişi într-unele dintre mişcări populare, dar ei au revenit adesea în vieţile noastre de salariaţi sub forma şefilor-satrapi. Mulţi dau vina pe ”mentalitatea” feudală de care, chipurile, noi n-am scăpat, când, în fapt, e vorba despre uriaşa diferenţă de putere dintre patron şi angajat care are darul de-a transforma şi cea mai suavă fiinţă într-un jupân feroce. Oamenii nu sunt feudali sau moderni de la sine sau doar ca urmare a culturii din care fac parte. Ei sunt şefi feudali feroce pe plantaţia de salariaţi sau colegi cooperanţi care muncesc cot la cot cu ceilalţi angajaţi care produc valoare în funcţie de sistem. Ideea că avem un capitalism bun pe care doar mentalitatea feudală ne împiedică să-l punem în fapt este cel mult o iluzie.

Şi apoi mai e problema ”alegerii” muncii. La discuţia dedicată zilei de 1 Mai despre muncă în genere şi muncă precară în special am avut-o alături pe Manuela Boatcă, profesoară universitară la Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg, şi pe Camil Pârvu, conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Am discutat cu ei despre românii plecaţi la muncă acum, în plină pandemie, despre excepţia la starea de excepţie şi despre cât de liberi sunt ei în condiţiile economice actuale. E important discursul, e important cum definim alegerea, decizia şi constrângerile sociale. Specializarea Manuelei Boatcă în teorii decoloniale şi lansarea de curând în România a unei lucrări în care tratează această temă a muncii şi migraţiei din perspectiva acestei teorii, precum şi deosebitele puncte de vedere pline de nuanţe şi observaţii profunde formulate de Camil Pârvu cred că aduc un plus în dezbaterile absolut necesare pe care trebuie să le avem de 1 Mai. Dincolo de mici şi bere!

Articol apărut initial pe ro.Baricada.org.