10 stafuri utile pentru sănătatea mintală în plină pandemie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
pandemie franta

Tinerii trebuie să înţeleagă că această boală există, că această boală este periculoasă, că acest virus are o virulenţă crescută.

Poate că unii dintre noi au sperat că pandemia va trece cu uşurinţă la final de an, însă din păcate suntem într-o situaţie mult mai gravă decât în primăvară şi vară, suntem în plină pandemie, cazurile cresc de la o zi la alta, şcolile s-au închis (şi cred că vor mai rămâne închise) pentru că virusul acesta va continua să ne afecteze pe o perioadă îndelungată. În prezent, România este pe locul doi în Europa la mortalitate.

Astăzi avem peste 5.000 de noi cazuri raportate zilnic, 100 de decese raportate, iar (de la începutul pandemiei) România a înregistrat aproape 250.000 de cazuri infectate şi peste 7.000 de decese. Medicii sunt la limita epuizării fizice şi psihice, paturile din spitale devin insuficiente, românii sunt speriaţi şi îngrijoraţi de viitor şi mai ales de propria sănătate. Europa este în carantină. Belgia a intrat în carantină, după Franţa şi Austria. România nu!

 În ultimele luni m-a interesat în mod direct cum tinerii şi părinţii lor sunt afectaţi de pandemie. În aprilie am realizat un studiu online cu peste 1200 de tineri şi am observat că a crescut consumul de tutun, internet şi alimente, iar stresul şi îngrijorările s-au intensificat în fiecare familie, concomitent cu certuri şi conflicte. Am scris un Ghid de supravieţuire în pandemie care conţine 500 de sfaturi de la adolescenţi pentru adolescenţi şi părinţi, ghid prefaţat de Daniel David, psihologul român, Rectorului Universităţii din Cluj şi publicat deja la Editura Polirom. Am început cu caracteristicile Generaţiei Z, generaţia digitală, am inclus 150 de probleme identificate de tineri în pandemie şi am furnizat recomandări pentru păstrarea sănătăţii mintale, tehnici de relaxare musculară, site-uri web care oferă consiliere psihologică gratuită şi aplicaţii antianxietate. Un ghid care să ne fie de folos nouă tuturor.

Despre tineri, ministrul Sănătăţii declara:

Tinerii trebuie să înţeleagă că această boală există, că această boală este periculoasă, că acest virus are o virulenţă crescută.”

Din această carte vă redau mai jos 10 recomandări utile:

1.Să ne păstrăm igiena mentală, limitând orice informare angoasantă cu ştiri false, lipsite de bază ştiinţifică, cu teorii care induc îngrijorare, cu ştiri abundente pe tematica COVID-19 sau cu orice conţinut informaţional toxic.

2.Să folosim pentru informare exclusiv sursele oficiale, precum comunicatele instituţiilor de stat

3. Să renunţăm la dialogul cu persoanele – din cercul nostru apropiat sau necunoscute – care ne contagiază emoţional prin opiniile lor toxice, înspăimântătoare, negative, sumbre şi apocaliptice.

4. Să apelăm la suportul social. Fie că vorbim de comunicarea cu cei din familia noastră sau cu prietenii de aproape ori de departe, sprijinul emoţional este esenţial în lupta contra stresului

5. Să distingem între riscul probabil şi imposibilitate, între realitatea ştiinţifică, pe de o parte, şi temerile nefondate, exagerate, scenariile foarte puţin probabile care nu fac decât să ne accentueze trăirile negative, pe de altă parte.

6. Să dormim suficient, să facem pauze între activităţi, să nu navigăm pe internet în exces, să nu consumăm alcool, tutun sau substanţe psihoactive, să ne hrănim sănătos, diversificat şi echilibrat.

7. Să ne implicăm în activităţi sănătoase, care ne aduc bucurie şi care ne relaxează (fiecare poate alege şi decide care sunt acestea, în funcţie de preferinţele şi nevoile personale); internetul ne-a demonstrat încă o dată cât de multe putem să facem acasă, cu resurse minime.

8. Să acceptăm că emoţiile negative, fie că vorbim de frică, furie, iritabilitate sau frustrare, sunt normale, însă modul în care ele se manifestă şi depăşirea unor anumite limite sunt relevante.

9.  Să ne bucurăm de propria familia, de timpul petrecut împreună şi să ne dedicăm ajutorării celor singuri, a celor care au nevoie de noi. Nu uitaţi: cu cât ne concentrăm mai mult pe propria persoană în momentele dificile, cu atât suferim mai mult

10. Pentru persoanele cunoscute cu tulburări anxioase sau cu tendinţe ridicate spre anxietate, instabilitate, agitaţie psihomotorie, ca şi pentru persoanele histrionice, obsesionale la care nivelul stresului este extrem de ridicat, recomand apelarea la servicii de psihoterapie. În ultimele luni foarte mulţi psihologi şi psihoterapeuţi şi-au adaptat serviciile şi lucrează exclusiv în folosind tehnologia online.

În lumea întreagă, până în prezent există mai mult de 15.000 de aplicaţii şi servicii mobile care vizează anxietatea, unele disponibile în mod gratuit. Nu trebuie decât să scriem cuvântul „anxietate” în App Store sau Google Play şi să respectăm instrucţiunile. De reţinut că folosirea aplicaţiilor NU înlocuieşte terapia. Ele au doar rolul de a le creşte motivaţia celor interesaţi sau chiar aflaţi într-un program de psihoterapie, de a-i ajuta să se cunoască mai bine şi să obţină informaţii suplimentare despre anxietate. În anul 2020, au fost create numeroase aplicaţii strict pe tematica COVID-19, multe cu informaţii de ordin statistic, dar şi câteva de self-help. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a creat o aplicaţie oficială de învăţare pentru personalul din domeniul sănătăţii care are nevoie de informaţii despre COVID-19 (World Health Organization Academy). 

Câteva dintre aceste aplicaţi sunt: COVIDSafe COVID Coach MoodMission, MindShift, Headspace, Rootd, Stop Panic & Anxiety Self-Help, Self-Help for Anxiety Management (SAM) ,  Happify, What’s Up?, Sleep Time 

Prezint în continuare câteva surse de asistenţă psihologică online gratuită 

1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Asociaţia Proacta EDU la 0771.141.767 şi 0771.141.750  

2. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă împreună cu Asociaţia Proacta EDU la 0800.070.030

3.Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, prin Clinica Universitară de Psihologie „Babeş-Bolyai PsyTech” telefon 0748.483.256

4. depreHUB – primul HUB antidepresie din România, la 0374.456.420 gratuit 24/7

5. Psihoterapeuţii Fundaţiei Sensiblu la 0787.541.854

6. 4medicALL (Fundaţia Estuar) la 0758.119.314, 0758.119.313, 0758.119.304. E-mail: consiliere@estuar.org

7. Telefonul Vârstnicului (0800.460.001), o iniţiativă a Fundaţiei „Principesa Margareta

8. Clinica Medsana prin intermediul Skype-ului şi la 021.9607.

9. Psihologii din Sibiu la numărul 0800.070.050, de luni până vineri.

10 Organizaţia Salvaţi Copiii: Family Tel 0800.070.009,

11. Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, 031.9103

12. Telefonul Verde Antisuicid la 0800.801.200  

Pentru cadrele medicale şi pacienţi

1. ATLAS Help Line – linie telefonică iniţiată de Reţeaua Regina Maria şi ATLAS România, 0316.302.020

2. 021.9696 – Linie telefonică de asistenţă psihologică pentru persoanele afectate de epidemia de noul coronavirus.

3. Telefonul Medicului lansat de Asociaţia Magic 0215.552.286.

4. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca - suportpsihologic@umfcluj.ro. TelVerde 0800.801.200.

5. Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, filiala Bucureşti- psihoassist@oammrbuc.ro şi la telefoanele 0784.255.046, 0784.255.040 0784.255.051 şi 0784.255.052.

image
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite