26 de ani de la moartea lui Arsenie Boca: Un psiholog explică cum a devenit părintele un fenomen religios

Arsenie Boca

Sâmbătă se comemorează 26 de ani de la trecerea în nefiinţă a părintelui Arsenie Boca, unul dintre martirii gulagului comunist. Dincolo de minunile la care mulţi credincioşi afirmă că le-au trăit la mormântul lui Arsenie Boca, psihologul Iuliana Fűlaş afirmă că părintele cunoaştea foarte bine psihologia umană, modul de a pătrunde în sufletul omului, iar fenomenul Arsenie Boca este şi efectul unei mediatizări excesive.

La peste un sfert de veac de la moartea părintelui, zeci de mii de pelerini din România şi din străinătate vizitează anual mormântul „Sfântului Ardealului”, la Mănăstirea Prislop.

„Părintele Arsenie Boca a fost un duhovnic cum rar întâlneşti, avea capacitatea de a transforma oamenii, de a scoate la lumina ce era mai frumos si bun din ei. Despre minunile de la mormântul părintelui de la Mănăstirea Prislop se ştia înainte ca social media să apară, însă epoca reţelelor de socializare a dus întreaga mediatizare a lui la nivel absolut”, a spus psihologul Iuliana Fűlaş.

Psiholog: „Cozile interminabile de la Mănăstirea Prislop ascund nevoia românului de moralitate”

Specialistul afirmă că acele cozi interminabile de la Mănăstirea Prislop au o explicaţie cât se poate de simplă, şi anume ascund nevoia românului de divinitate, nevoia acestuia de spiritualitate, care este o nevoie fundamentală pentru orice fiinţă umană.

„Vorbim de nevoia de transcendere şi de sens. Este o nevoie emoţională, iar aceasta apare în urma unui eşec emoţional, a unei traume psihice suferită la un moment dat în viaţă. Nevoia de spiritualitate este determinată din dorinţa de satisfacere a unor nevoi ca: nevoia de sens, nevoia de valori absolute (adevăr, dreptate, bine) şi nevoia de a ne alina unele frici ca: frica de singuratate şi  frica de moarte”, explică psihologul.

În acelaşi timp, psihologul spune că atunci când nimic nu ne mai aduce fericire, ne intoarcem către spiritualitate. Tangenţa la divinitate poate fi: o relaţie de iubire autentică, care ne va face mai buni, mai nobili, mai spirituali; o relatie profundă cu copilul nostru, cu familia noastră, care ne pot da sentimentul comuniunii, senzaţia de sens şi bogaţie interioara, continuă specialistul.

„Cozile de la Prislop mai ascund nevoia de moralitate, de principii care să ne ghideze viaţa, nevoia de a aparţine unei familii extinse, nevoia de a delega responsabilitatea fericirii noastre unui lider spiritual - aşa cum este Arsenie Boca - sau a divinităţii. Căutarea spirituală vine de cele mai multe ori în compensare pentru neimplinirea emoţională, care ar trebui să vină de la părinţi, partener de viaţă, familie, copii etc. Pentru nevoia de împlinire emoţională, oamenii aderă foarte uşor la diverse grupuri ce le împlininesc nevoi adiacente ca: sentimentul iubirii si a acceptării necondiţionate, sentimentul unei misiuni speciale, apostolice, senzaţia deţinerii adevărului suprem”, explică Iuliana Fűlaş.

Fenomenul Arsenie Boca, o sursă uriaşă de venit pentru mulţi preoţi

Întreg fenomenul Arsenie Boca a devenit o sursă incomensurabilă de venit pentru minunile care apar la tot pasul: icoane care lacrimează, chipul Părintelui Arsenie Boca pe copaci, în copaci, pe pereţi etc.  În acelaşi timp, Biserica Ortodoxă Română rămâne rezervată în apariţia acestor minuni însă, cu toate acestea, mulţi preoţi speculează din punct de vedere economic acest fenomen naţional.

„Interesul financiar a apărut chiar şi din partea Bisericii, mai exact a preoţilor, care organizează pelerinaje cu microbuzul la Prislop. Părintele Arsenie Boca are şi conturi pe Facebook, de unde organizează aceste pelerinaje. În spatele acestor conturi, de fapt,  sunt preoţi care au propriile lor fundaţii. Aceste pelerinaje adună sute de mii de oameni, dar şi sume uriaşe de bani. În acelaşi timp, Părintele Arsenie Boca nu este doar Sfântul Ardealului, el a devenit şi tricou, şi prosop de plajă, şi cană de cafea sau orice alt obiect ce poate fi vândut. Arsenie Boca este un fenomen ce oscileaza între credinta şi afacere”, observă psihologul.

În altă ordine de idei, psihologul compară fenomenul părintelui Arsenie cu fenomenul de la Maglavit din 1935, în care ciobanul Petrache Lupu pretindea că l-a văzut şi a vorbit cu Dumnezeu, cu amendamentul că datorită surselor numeroase de informare de căre ne bucurăm în zilele noastre, cel puţin teoretic oamenii sunt mai greu de manipulat.

Psiholog: „A căuta minuni înseamnă o foarte puţină credinţă”

Specialistul afirmă că mulţi oamenilor merg la Prislop, nu doar să se roage, ci să caute minuni, iar acest lucru contrazice ideea de credinţă.

„Când sunt întrebaţi de ce au venit la mormântul părintelui Arsenie, ei răspund că sunt bolnavi, nefericiţi şi speră ca Parintele să facă minuni cu ei. A căuta minuni înseamnă o foarte puţină credinţă. Credincioşii care merg la biserică, care cunosc Evanghelia, predica preoţilor, nu caută minuni, ci relaţia cu Dumnezeu. Sufletul se vindecă atunci când rămâne deschis, când iubeşte în loc să urască, când zambetul câştigă în faţa lacrimilor. Ura, invidia, răutatea sunt sentimente care modifică ADN-ul, în timp ce iertarea, iubirea şi rugaciunea din inimă deschid spirala ADN-ului”, conchide psihoterapeutul Iuliana Fűlaş.