În România, frica nu mai păzeşte pepenii

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În domeniile sănătăţii, educaţiei, economiei, al siguranţei naţionale şi ordinii publice, în toate zonele unde se întinde necontenit caracatiţa corupţiei, aceasta este întărită prin intermediul fricii. Frica de a-şi pierde locurile de muncă, frica de a-şi pierde privilegiile, frica de sărăcie, frica de şef de patron, frica de a-şi pierde viaţa şi de alte sumedenii de frici, care guvernează şi cancerizează societatea în ansamblul ei.

Una dintre cele mai puternice stări, caracteristică fenomenului corupţiei este frica! Proptea nepreţuită! Frica dusă până la teroare! Frica întreţinută permanent de  cei care se folosesc de ea pentru a comite fărădelegi. Înainte vreme exista proverbul românesc care spunea că „Frica păzeşte pepenii!“ şi avea un sens pozitiv-acela de a nu încălca legile creştine, morale sau legile statului din frică de a nu fi pedepsiţii vinovaţii.

Astăzi, înţelesul fricii, conotaţia şi puterea fricii sunt folosite în sens negativ la scară largă. Şi în decursul istoriei frica a fost un factor determinant, folosită peste tot în lume şi sub tot felul de regimuri politice. Dar ca acum, în România, parcă nu a fost niciodată folosită mai mult frica în scopul protejării corupţiei, indiferent de domeniul de activitate şi păturile sociale ale societăţii româneşti. Frica este din ce în ce mai evidentă şi puternică pentru a obţine, a păstra, a proteja şi a dezvolta corupţia care ucide.

Parcă, nici de Dumnezeu nu se mai teme nimeni, dacă ne uităm câte păcate grele comit chiar slujitorii bisericii pe pământ. Frica este instrumentul nelipsit din arsenalul ticăloşilor de tot felul. Frica terorizează, bagă minţile în cap şi ţine lucrurile sub control pentru nelegiuiţi. Frica marginalizează, înrobeşte şi distruge libertatea oamenilor cinstiţi.Frica este una dintre cele mai puternice arme ale politicienilor corupţi. Nici pe vremea regimului comunist frica nu era la fel ca cea de astăzi, din ţara noastră.

În România, vedem permanent cum politicienii puternici, corupţi, ticăloşi îşi menţin privilegiile, funcţiile, puterea, averile şi libertatea cu ajutorul fricii. Toţi cei care nu mai pot suporta nelegiuirile, corupţia, imoralitatea, chiar dacă unii dintre ei sunt la rândul lor ticăloşi, au curaj să-şi ridice glasurile, să dea în vileag ilegalităţile sunt pedepsiţi, intimidaţi, marginalizaţi, alungaţi sau distruşi pur şi simplu de către cei despre care au curajul să vorbească.

În politica românească de toate zilele, ticăloşii guvernează  prin frică, eliminându-şi adversarii, dar şi pe oricine are curaj să-i dea în vileag. Vedem cu toţii cum ayatollahul de Teleorman, încolţit, îşi scoate din joc oponenţii, care nu sunt nici ei uşi de biserică. O fiară, un nemernic, o lichea, rănită, ameninţată cu pedeapsa legii este cu atât mai periculoasă în disperarea ei de a scăpa nepedepsită şi de a-şi pierde privilegiile. Atacă!

În domeniile sănătăţii, educaţiei, economiei, al siguranţei naţionale şi ordinii publice, în toate zonele unde se întinde necontenit caracatiţa corupţiei, aceasta este protejată, întărită prin intermediul fricii. Frica de a-şi pierde locurile de muncă, frica de a-şi pierde privilegiile, frica de sărăcie, frica de şef de patron, frica de a-şi pierde viaţa şi de alte sumedenii de frici, care guvernează şi cancerizează societatea în ansamblul ei.

Neîncrederea în sine, neîncrederea în justiţie, neîncrederea în oameni susţinute de frică îi face pe mulţi dintre români să stea la cutie, în tăcere, suferind, umiliţi, înjosiţi şi striviţi de corupţie. Lipsa curajului şi a libertăţii de a spune lucrurilor pe nume, de a da în vileag şi a se opune nelegiuiţilor şi nelegiuirilor au efecte profund nocive. Astfel, în loc să ieşim la suprafaţă, ne afundăm tot mai mult în mocirla nenorocirilor provocate de corupţie.

Vedem cum în sistemul de sănătate biciul fricii îi pune la punct pe cei care au curajul să spună adevărul din spitale, unde mor oameni cu zile, îi îndepărtează şi îi pedepsesc.

Vedem cum în justiţie cu ajutorul legilor făcute de penali, prin intermediul magistraţilor dalmaţieni ţinuţi sub control de penalii la putere, cei care au curajul să se opună sunt ejectaţi cu ură şi duşmănie.

Vedem cum în educaţie oamenii curajoşi, nepolitizaţi, care nu mai suportă corupţia, sunt ţinuţi în frâu prin frică sau pur şi simplu, sunt daţi afară din slujbe.

Vedem cum în administraţie funcţionarii oneşti care au curajul să mişte în front sunt marginalizaţi până când sunt aruncaţi peste bord, locul lor fiind luat de nişte incompetenţi loiali şi slugarnici stăpânilor, care de frică fac tot ce li se cere.

Vedem cum în sistemul de siguranţă naţională şi ordine publică frica este un instrument mai puternic decât jurămintele militare, mai eficient decât pregătirea profesională şi mai influent decât conştiinţa proprie.

Cu toate acestea, chiar dacă actualmente pare că frica este o armă foarte puternică şi eficientă de guvernare, de perpetuare a corupţiei, tot mai mulţi români conştientizează, îşi dau seama că nu se mai poate tolera situaţia actuală şi îşi asumă riscurile de a spune adevărul, de a scoate gunoiul de sub preş şi de a pune stop abuzurilor.

Este un lucru pozitiv faptul că, în mai toate domeniile de activitate, în societatea românească în ansamblul ei, tot mai mulţi oameni oneşti se ridică împotriva nelegiuirilor, a lucrurilor nefireşti, a corupţiei, a sistemului ticăloşit. Încet, încet, frica de a vorbi, de a fi liberi se transformă în curaj, se transformă în atitudinii, în fapte care schimbă lucrurile în bine. Pe măsură ce se ridică tot mai mulţi români curajoşi, putem schimba România de astăzi.

Dacă există exemple de curaj, de demnitate, atitudinii demne şi intolerabile faţă de corupţie şi corupţi, faţă de nelegiuiri şi nelegiuiţi, tot mai mulţi români vor prinde curaj şi vor intra într-o normalitate firească şi extrem de necesară.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite