În timp ce România se pregăteşte pentru Valul 7, COVID-19 este ţintit cu primul vaccin bivalent care atacă şi varianta Omicron

FOTO Shutterstock

O nouă generaţie de ser care ţinteşte atât varianta Omicron, cât şi tulpina originală a SARS-CoV-2 a fost aprobată de britanici. Între timp, în România, numărul de infecţii este în continuă creştere.

Laboratorul american Moderna a anunţat că o nouă generaţie de vaccinuri anti-COVID a primit aprobare de utilizare în Marea Britanie. Este vorba despre o doză de rapel care ar putea fi administrată doar o dată pe an, adulţilor, şi care ar fi eficientă atât împotriva tulpinii originale a SARS-CoV-2, cât şi împotriva subvariantelor BA.4 şi BA.5 Omicron, responsabile de actualul val de infecţii din Europa, a anunţat Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi a Produselor Medicale (MHRA) din Marea Britanie. Este vorba despre o premieră mondială, notează AFP.  

Potrivit agenţiei britanice, serul îndeplineşte standardele de siguranţă, calitate şi eficacitate, iar efectele secundare sunt „de obicei uşoare” şi similare celor observate la variantele anterioare ale serului, se precizează într-un comunicat. „Ceea ce ne oferă acest vaccin bivalent este un instrument mai clar în cutia noastră de instrumente pentru a ne ajuta să ne protejăm împotriva acestei boli, pe măsură ce virusul continuă să evolueze”, a declarat directoarea MHRA, June Raine. 

Anterior, directorul medical al Moderna, dr. Paul Burton, afirma că noul vaccin poate creşte anticorpii unei persoane la niveluri atât de ridicate încât administrarea sa poate fi necesară doar anual.

Cum arată cifrele în România 

Datele oficiale publicate marţi arată că, în ultimele 24 de ore, în România, s-au înregistrat 3.600 de noi cazuri de COVID-19, cu 1.346 mai multe decât în ziua anterioară şi 18 decese. Au fost efectuate doar 2.288 de teste RT-PCR şi 12.060 teste rapide antigenice. Din totalul cazurilor noi, 417 au fost raportate în Bucureşti, 290 în judeţul Maramureş, 194 în Braşov, 167 în Hunedoara, 162 în Cluj, 142 în Constanţa şi 141 în Timiş.

În spitale, numărul persoanelor internate a ajuns la 3.975, cu 235 mai multe decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 280 persoane din care 247 sunt nevaccinaţi. Din totalul pacienţilor internaţi, 555 sunt minori, 552 fiind internaţi în secţii, cu 59 mai mulţi faţă de ziua anterioară, şi 3 la ATI, cu 2 mai mulţi decât în ziua anterioară.

Cu toate acestea, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii dr. Adriana Pistol a declarat însă că este evidentă tendinţa de descreştere a numărului de cazuri cu referire la numărul de cazuri din săptămâna 8-14 august – 38.845 de persoane infectate, faţă de cea precedentă – 51.832 de persoane infectate.

„Apreciem toate acele persoane care au respectat măsurile recomandate când am înregistrat creşterea numărului de cazuri. Am observat şi în mijloacele de transport şi în supermarketuri persoane care au purtat mască. Acest comportament a contribuit şi el la această tendinţă de scădere şi aplatizarea numărului de cazuri. Nu ne aşteptăm la fenomene deosebite, doar întoarcerea din vacanţă şi începerea şcolilor pot duce la o creştere a numărului de cazuri. În luna septembrie ne vom da seama”, a spus secretarul de stat în MS.

Cât ajută masca 

Un studiu american recent care evaluează eficacitatea măştilor faciale în epidemia de SARS-CoV-2 arată că acestea au jucat un rol important în prevenirea infecţiei. Cercetătorii au notat că probabilitatea contractării bolii a fost de 7% pentru purtători şi de 52% pentru cei care nu au purtat măşti.

Rezultatele au arătat o asociere între utilizarea măştilor şi testele pozitive, din moment ce 92% dintre purtătorii de măşti nu au avut teste pozitive la COVID-19. Corelaţia dintre pozitivare şi utilizarea măştilor a variat considerabil între instituţii de sănătate şi comunităţi.

În general, 50% dintre cei care nu au purtat măşti nu s-au îmbolnăvit de COVID-19. Notabil, au contractat boala 83% dintre subiecţii care nu au purtat măşti în comunităţi, faţă de 33% din instituţii de sănătate. Cercetătorii consideră că vor fi necesare studii viitoare, care să identifice impactul reglementărilor privind utilizarea măştilor şi celelalte măsuri de prevenire a transmiterii COVID-19.

Marea provocare a anilor care vor urma după pandemie: Sechele sau sindromul long COVID? 

Ai trecut prin infecţia COVID-19 şi, chiar dacă te-ai vindecat/externat din spital încă de acum câteva luni, simţi că nu ţi-ai revenit complet. Mulţi dintre pacienţii COVID-19, în special cei care au trecut printr-o formă gravă a bolii, rămân, după ce infecţia s-a vindecat, cu sechele sau cu sindromul long COVID. Puţini sunt însă cei care ştiu că cele două sunt diferite. Hotnews prezintă ce înseamnă sechele, ce înseamnă sindromul long COVID şi cum faci diferenţa între ele.

Care este diferenţa dintre sindromul long COVID şi sechele 

În ultimii doi ani, de multe ori chiar rude sau cunoscuţi de-ai noştri au ajuns pe un pat de spital cu infecţia COVID-19 şi au rămas cu sechele sau diverse simptome, inclusiv după vindecarea de infecţia propriu-zisă. Este important să facem diferenţa între long COVID, care înseamnă simptome ce persistă în timp, şi sechele, a declarat Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase şi directorul medical al Institutului „Matei Balş“, în cadrul unui eveniment organizat de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC). „Sechelele sunt acele modificări ireversibile sau parţial ireversibile. Dar este important de făcut diferenţa între simptomatologia care persistă şi sechele. Concret, dacă la nivelul plămânului ai fibroză – iar fibroza este în mai mică măsură la varianta Omicron, dar poţi să o ai – omul rămâne cu sechele”, a explicat Adrian Marinescu.

„Spre exemplu, dacă ai făcut o formă uşoară de COVID şi ai rămas cu oboseală 3-6 luni, iar apoi lucrurile să revină treptat, aici nu vorbim despre sechele. De aici până la discuţia despre sechele este cale lungă. Cei care rămân cu sechele sunt mai ales cei care au avut forme critice şi mai ales cei care nu au fost trataţi corect”, spune medicul.

Long COVID-ul nu înseamnă sechele, subliniază Adrian Marinescu: „Long COVID-ul înseamnă şi dacă ai rămas cu oboseală 6 luni, şi dacă mirosul sau gustul nu au revenit complet. Au fost inclusiv cazuri de persoane care au rămas fără gust, apoi l-au reînvăţat, şi s-a întâmplat ca alimente care nu le plăceau înainte să le placă acum”.

Cum ne dăm seama dacă vorbim despre long COVID sau sechele? „Atunci când sunt probleme de care nu scapi nici după câteva luni, putem vorbi despre sechele“. Noţiunea de long COVID este destul de relativă, mai spune Adrian Marinescu, dar înseamnă în general simptome care persistă o perioadă de timp. În funcţie de cât timp persistă, putem vedea dacă este vorba despre long COVID sau despre sechele. „Doar timpul ne va arăta ce se va întâmpla, în următorii 10 ani, cu aceşti pacienţi”.

La COVID-19, orice organ poate fi afectat, iar pacienţii care au trecut prin infecţie riscă să rămână cu afecţiuni cronice, avertizează Adrian Marinescu: „La COVID-19, orice organ poate să fie afectat, apar o grămadă de modificări şi părerea mea este că pacienţii vor rămâne cu tot felul de suferinţe cronice. Nu va mai fi long COVID, ci vor fi sechele – neurologice, renale, dermatologice, endocrine etc. Pacientul critic cu COVID-19 putea să plece de acolo cu orice – mă refer la partea de modificări“.