Începe festivalul Romanian Queer Documentaries

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mâine, 17 noiembrie 2016, începe la Bucureşti cea de-a 5-a ediţie a festivalului Ro Q Doc, singurul festival din Europa dedicat filmelor documentare LGBT şi queer. Am stat de vorbă cu Adrian Newell Păun, omul din spatele evenimentului.

Salut Adrian, mulţumesc că ai acceptat să vorbeşti cu mine. Eşti fondatorul şi coordonatorul festivalului de filme documentare queer, Ro Q Doc, al doilea astfel de festival din lume. Spune-ne mai multe, te rog.

Sunt un iubitor al filmelor documentare. Am fost educat în comunism. Din când în când la orele de biologie, fizică, istorie, chimie vizionam şi filme documentare majoritatea făcute de Studioul Sahia. Aşa m-am îndrăgostit de acest gen cinematografic. Nu numai că erau interesante ci erau şi lipsite de elemente de propagandă ideologică. Cele cu tematică istorică erau puternic „colorate” ideologic, însă şi ele aveau ceva atractiv pentru mine. Imagini şi materiale filmate de arhivă cu personalităţi politice, culturale interbelice, cu regi şi regine, imagini inedite din perioada Regatului României. Toate acestea filme documentare de scurt metraj mă fascinau, erau parcă de pe altă lume. Şi cu adevărat chiar erau. Mai târziu când am mai crescut am început să înţeleg cum se face un film documentar, câtă muncă necesită, că este un efort de grup etc. În anii 70-80, la Centrul Cultural American din Bucureşti se puteau vedea filme documentare care nu erau prezentate în cinematografele noastre sau la televiziunea română. Filme despre istoria SUA, despre programul spatial Apollo - am văzut acolo şi un film despre istoria blue-jeanşilor Levi's. Eram nelipsit dela acele prezentări publice. Ideea de a lansa un festival de film cu tematică queer (LGBT) mi-a venit din nevoia de a vedea şi imaginea persoanelor queer, cultura, istoria, contribuţia artistică şi politică a persoanelor gay - teme despre care nu vedeam nimic substanţial nici la tv nici în cinematografe din România, mă refer aici la filme documentare cu tematica gay. Filme artistice cu tematică gay puteai ocazional vedea în cinematografe. Am început să colecţionez filme documentare gay, iniţial cu intenţia de a le viziona împreună doar cu amicii mei. Cineva mi-a spus că ar fi foarte util şi într-un fel un act de cultură necesar dacă le-aş prezenta public, ca oamenii să le poată vedea, să înveţe ceva din ele despre istoria şi viaţa cotidiană a comunităţilor LGBT din alte ţări. Aşa s-a născut în 2012 evenimentul cinematografic public Romania Queer Documentaries (RO Q DOC). Primele două ediţii au fost „on-line”, apoi în 2014 am avut prima prezentare „off-line”, la Carol 53.

Cum a început Ro Q Doc, cum a evoluat în spaţiul cultural bucureştean?

image

Cred că RO Q DOC şi-a găsit deja locul printre multele alte evenimente cinematografice anuale care se ţin în Bucureşti. Este cu toate acestea un eveniment cinematografic de nişă, singurul de acest fel din Europa şi al 2-lea din lume. Multe dintre filmele pe care le prezentăm au fost premiate la festivalurile internaţionale de anvergură, câştgătoare de Oscar, ale Palme D'Or, etc. - cât şi rarităţi în premieră absolută în România. Evident cel mai mult ne interesează să prezentăm publicului filme documentare cu tematică gay făcute în România sau despre persoanele LGBT din România. Ce este trist pentru noi este că nu avem prea multe filme documentare gay făcute în România. Ne-am bucura enorm ca una dintre ediţiile RO Q DOC să fie doar cu producţii autohtone.

Ce ne pregateşte echipa Ro Q Doc anul acesta? Tema principala a ediţiei sunt filmele documentare queer din estul Europei.

RO Q DOC nu este un festival de film. Nu dăm premii, nu facem clasamente, etc. RO Q DOC este un eveniment cinematografic anual curatoriat. Fiecare ediţie are ca temă un subiect din viaţa comunităţilor LGBT din alte ţări, dintr-o zonă geografică anume, un moment istoric de referinţă al mişcării de emancipare gay de pretutindeni. Anul acesta în cele 4 zile ale evenimentului (3 zile de vizionări publice la Macaz Coop şi ultima zi la Tiraj) vom prezenta filme documentare despre comunitatea gay şi cultura queer underground în perioada comunismului, în Ungaria şi în Polonia. Despre Gay Pride în Serbia şi viaţa cotidiană a unei lucrătoare sexuale transgender din Albania şi un documentar rar despre România gay a anului 2006. Cealaltă temă a ediţiei RO Q DOC 5 este dedicată filmelor documentare despre femeile gay din Spania şi din SUA. Nu am uitat nici persoanele gay în vârstă şi nici pe cele transgender. În ultima zi a RO Q DOC 5 avem trei filme documentare experimentale foarte bune, în premieră în Europa de est. Am încercat să avem o ofertă cât mai completă, sper că am reuşit.

Care sunt provocările cu care te confrunţi cel mai des în organizarea unui astfel de eveniment inedit şi totuşi atât de necesar? 

În primul rând, finanţarea evenimentului. RO Q DOC este făcut mai pe şleau vorbind cu „bani de acasă”. Traducătorii noştrii sunt oameni inimoşi din comunitate care ne ajută fără se ne ceară ceva... dar cumva şi ei trebuie recompensaţi pentru efortul lor. La fel şi cei care se ocupă de selecţia filemelor... Am avut noroc că am dat până acum de oameni care ajutat fără rezerve şi de câteva ONG-uri (ACCEPT, MozaiQ, ECPI, Editura Hecate) care ne-au sprijinit cu ce au putut, cu tipărirea afişelor, echipament video-audio, proiector, ecran... şi, nu în ultimul rând, celor care ne-au pus la dispoziţie gratis spaţiul (locaţia - Macaz, Tiraj) unde să prezentăm filmele documentare. Le mulţumesc pe acestă cale tuturor celor care ne-au ajutat şi ne vor ajuta în continuare în viitor, cât şi publicului pe care-l aşteptăm cu drag la RO Q DOC 5 începând din 17 noiembrie.

Cum arată scena queer bucureşteană, în România, cum vezi tu ca au evoluat lucrurile, pe plan artistic, pe plan uman?

Scena culturală queer din Bucureşti este încă mică, însă are un mare potenţial. Evoluţia este evidentă. Avem cluburi gay şi gay friendly, expoziţii de artă queer, lansări de carte cu tematică gay, filme artistice cu tematică gay în cinematografică, restaurante gay, centre culturale care găzduiesc evenimente ale comunităţii LGBT, etc. Volumul ofertei este încă mic... şi absenţa unei mass-media gay evidentă. O publicaţie gay lunară, un post de radio... n-ar strica.

image

Care sunt perspectivele pentru comunitate, în viziunea ta?

Viaţa merge înainte, cu toţii progresăm, inclusiv comunitatea LGBT din Romania. Sper ca în acest an să avem şi noi câteva voci în Parlament. Suntem încă o comunitate relativ mică, la suprafaţă, cu puţină influenţă politică dar care pe zi ce trece devine tot mai vizibilă, mai activă, tot mai numeroasă. Nu mai suntem aşa de invizibili şi de timoraţi precum eram în urmă cu 10 ani, să zicem. Avem inamici puternici, mai cu seamă în ultima perioadă... dar şi aliaţi. Tot ce contează este să nu ne abatem de la calea pe care ne-am propus-o, egalitate din toate punctele de vedere şi un tratament echitabil din partea societăţii conform calităţii noastre ce cetăţeni ai acestei Republici - cetăţeni cu obligaţii, dar şi cu drepturi. 

Mulţumesc. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite