Şi pe jos, şi la volan

La fiecare accident auto grav, televiziunile se umplu de ,,dezbateri".

De câte ori se întâmplă vreun accident grav sau de câte ori vreun zevzec e prins de radar cu o viteză demnă de cursele auto, se umplu televiziunile de „dezbateri“ despre şoferii inconştienţi.

Poliţişti, sociologi, jurişti, psihologi şi editorialişti sunt chemaţi să-şi dea cu părerea. Şi se ajunge cam la aceleaşi concluzii: amenzile sunt prea mici, suspendarea permisului poate fi contestată în justiţie (şi până la pronunţarea sentinţei permisul e restituit împricinatului), codul rutier e prea blând. Se mai face şi portretul-robot al „teribilistului la volan": tânăr, fără experienţă în şofat, cu maşină puternică. După care subiectul e uitat până la noul „record" înregistrat de radar sau până la următorul „carnagiu de pe şosele".

Ar mai trebui adăugat însă că agresivitatea la volan nu este decât o parte a agresivităţii crescânde din societate în general. Suntem tot mai nervoşi, agitaţi, grăbiţi. Respectul faţă de celălalt începe de la capacitatea şi bunăvoinţa de a-i asculta (măcar) părerea, de a-l lăsa să vorbească, de a-i zâmbi, de a-l saluta. Or, vedem în jurul nostru tot mai multe priviri încruntate, ne răstim unii la alţii, forumurile ziarelor sunt pline de înjurături şi obscenităţi ambalate pretenţios sub denumirea de „comentarii". La televizor vedem aşa-zise „dezbateri" în care participanţii se răţoiesc unii la alţii, ţipă, se ceartă ca ţaţele, îşi spun cuvinte grele.

Aşa încât să simplificăm un pic lucrurile: cine e mitocan când merge pe jos e mitocan şi pe patru roţi. Volanul şi caii-putere ai maşinii îi dau doar un plus de „senzaţie de putere" pe care încearcă să şi-o exercite, stupid, asupra celorlalţi. Pe de altă parte, oamenii cumsecade, respectuoşi faţă de reguli şi cu bun-simţ, n-au viaţă uşoară nici pe jos, nici la volan. Aşa cum, ca pietoni, se pot trezi oricând împinşi, repeziţi, înjuraţi de vreun derbedeu ori de vreun burtă-verde, pe şosele trebuie să „se facă mici" şi să înghită tot.

Să presupunem că se vor înăspri pedepsele şi vor creşte amenzile de circulaţie. Foarte bine. Mă tem însă că domolirea agresivităţii din societate şi punerea la colţ a mitocăniei nu se vor rezolva aşa uşor. Am pierdut, în tranziţie, demnitatea propriei persoane şi respectul faţă de ceilalţi. E o „boală socială" grea. Şi, în România, tinde să devină cronică.