Ţara dumnezeilor pigmei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Desert

De ştiut pentru oricine s-ar încumeta să treacă pragul acestei ţări, ori ar avea destinul să se nască aici este faptul că România e ţara dumnezeilor. Chiar dacă, după cum se dovedeşte nimic bun nu poate prospera aici. Totuşi, aici fiecare ins ce face umbră acestui pământ ştie totul, nu uită nimic, s-a născut învăţat şi ferească Bunul Dumnezeu să găsească pe cineva cu vreun sâmbure de umanitate într-însul. Arşice îl face!

Ai zice, cu deşartă speranţă, că poate asa o fi doar majoritatea mai nedusă cu mintea pe la şcoală, acea mulţime cu trupul istovit de plăcerile mititeilor, ale berii, ori a altor vicii contemporane şi lui Iisus. Te-ai aştepta printre cei cu carte şi cu mintea folosită să te întâlneşti cu largheţea minţii, cu aplecarea spre bunul simţ, să te întâlneşti cu educaţia. Însă într-o ţară a dumnezeilor pigmei acest lucru pare a nu fi cu putinţă nici la aceste case. Căci dincolo de inconsecvenţa propriilor opinii şi a urmăririi definiţiilor cu care te strivesc şi aceşti oameni, te întâlneşti cu barbara acuzaţie de intrare în clişee, doar pentru că îndrăzneşti să gândeşti singur după puterea şi nivelul cunoaşterii tale. Şi te întrebi: cine e mai rigidizat în clişee, tu ori personajul din faţa ta care caută în dicţionar cuvinte meşteşugite pentru a te pune în încurcătură, sperând să nu poţi răspunde, iar de răspunzi să te facă prost dintr-un cuvânt?


Şi într-o tabără, şi în cealaltă nu ţi se iartă existenţa. Căci într-o ţară în care fiecare se crede dumnezeu, nici dracul nu poate trăi fără să fie spulberat de orgoliile semănate în aceşti umanoizi cu pretenţii de omniscienţă şi omniprezenţă. 

O ţară tristă cu dumnezei frustraţi trăind mizer în măreţia orgoliilor proprii pe care le susţin cu pumnul şi cu forţa invectivelor. O ţară cu morţi ambulanţi, căci se ucid cu puterea cuvintelor din spaima de celalălalt, din needucaţia ascultării şi a raţionamentului. Un loc trist, un deşert umanoid. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite