A cui e biserica din România şi ce interese apără

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Am auzit cu toţii vorba din bătrâni conform căreia „să faci ce zice popa, nu ce face el”. Cu alte cuvinte, acceptă duplicitatea, minciuna şi prostia unui om doar pentru că are sutana pe dânsul, sutană care nu poate fi atinsă de vreo critică, mustrare ori vreo îndreptare. E iarăşi Crăciun. Poate măcar acum se vor trezi şi preoţii să facă ei mai întâi ce spun şi apoi să ne ceară şi nouă să facem la fel. Crăciun fericit!

Am auzit cu toţii vorba din bătrâni conform căreia „să faci ce zice popa, nu ce face el”. Cu alte cuvinte, acceptă duplicitatea, minciuna şi prostia unui om doar pentru că are sutana pe dânsul, sutană care nu poate fi atinsă de vreo critică, mustrare ori vreo îndreptare. Crede şi nu cerceta, e tot o vorbă preferată a celor ce-şi spală creierele zilnic cu zicerile medievale ale lumii în dorinţa de a-şi păstra confortul şi pe lumea asta şi pe cealaltă, căci a gândi şi a citi singur e mare belea şi stres, iar timpul trebuie folosit mai eficient, ca de pildă: pe reţele de socializare, şmecherindu-ţi aproapele, călcând buna cuviinţă în picioare pentru te miri ce răsplată a cărei durată în timp nu depăşeşte lungimea vieţii unei muşte şi alte asemenea preocupări înălţătoare.

Când scriu aceste rânduri o fac cu revoltă, iar în faţa ochilor am chipul trist al unei femei şi în minte povestea ei din pragul Crăciunului 2010, mai precis 17 decembrie 2010. Pe doamna Greta am întâlnit-o în studioul de televiziune într-o emisiune în care apăram amândouă dreptul la viaţă şi la educaţie al unei minorităţi. Chipul ei supt ar fi fost palid, însă paloarea se ascundea sub culoarea închisă a tenului, în cearcănele profunde şi violete de sub ochi, în culoarea uşor gălbuie din „albul ochilor”. Da, e rromă.

 În urmă cu exact trei ani, într-o noapte geroasă de 17 decembrie ea şi cei patru copii ai ei au fost  treziţi de bătăi în uşă violente. Toată strada a fost pusă în picioare, oamenii scoşi din case la fel. Puţinele lor bunuri au fost încărcate în cupele maşinilor de salubritate aduse, iar oamenii încărcaţi în cabinele acestora, sau pe unde-au încăput şi duşi pe rampa de gunoi a Clujului, la Pata Rât, sau mai exact, în imediata ei vecinătate. „Am fost puşi să semnăm nişte contracte de către angajatul Primăriei. Am vrut să citesc acel contract. Acolo scria că voi locui într-o casă cu baie şi bucătărie ca încăperi separate, dar boxa în care urma să locuiesc era de 16x16 metri, avea o baie improvizată şi nici urmă de bucătărie. Am refuzat iniţial să semnez. Însă am fost şantajată spunându-mi-se că dacă nu accept vor primi alţii locuinţa. Şi erau doar 46 de boxe, dar fuseseră evacuate 76 de familii”, îşi aminteşte Greta.  O privesc siderată. Mă aştept să-mi spună că li s-a cerut să poarte o stea cusută pe braţul stâng al hainei, ori vreo căciulă galbenă ţuguiată.  Dar ce a urmat a fost mai rău decât atât.

Oamenii, de etnie rromă despre care facem vorbire, locuiau în inima unuia dintre cele mai mari cartiere ale Clujului, în imediata apropiere a Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” şi a actualului sediu al Consiliului Judeţean, la nici 10 minute de mers pe jos de centrul istoric al oraşului. Strada Coastei era pe atunci „ţigănie” cum îi ziceau clujenii. Cu toate acestea, acolo locuiau rromi ce puteau fi consideraţi ca integraţi într-o foarte mare măsură: aveau slujbe, copii mergeau la şcoli bune din Cluj, trăiau liniştiţi.  „Cu 72 de ore înainte să fim evacuaţi am fost anunţaţi că trebuie să plecăm de acolo. Nu aveam unde să mergem. Era iarnă, era o iarnă geroasă. Ni s-a spus că ne vor fi alocate locuinţe de urgenţă. Ni s-au dat nişte boxe în care ne-am înghesuit cu vecinii noştri mai puţin norocoşi, care nu primiseră nici măcar o boxă de felul acesta. Aşa am trăit până în primăvara următoare. Mulţi şi-au pierdut slujbele, copii au avut probleme cu şcoala, unii. De unde am fost aşezaţi până la prima staţie de autobuz sunt 1,5 km de mers pe jos. Maşină care să ajungă până acolo nu era. Abia a fost introdusă şi nici acum nu ne ajută prea mult pentru că nu vine la ore fixe”, povesteşte Greta. Aşa s-a născut o nouă comunitate în vecinătatea rampei de gunoi: comunitatea „de pe Coastei”.

Pe locul de unde au fost evacuaţi aceşti oameni, Biserica Ortodoxă Română a ridicat un campus destinat studenţilor la teologie, o construcţie enormă care domină peisajul, construind un bizar dar reprezentativ triunghi al puterilor în România: Biserica, Consiliul Judeţean, Biblioteca Judeţeană, iar campusul e în vârful dealului, deci… domină.

În toţi aceşti ani, eu personal n-am auzit ca biserica să se fi delimitat în vreun fel de acest abuz îndreptat împotriva unor cetăţeni ai Clujului, chiar dacă aceştia erau rromi. N-am văzut nici biserica şi nici pe reprezentanţii ei încercând să vină cu soluţii ori cu sprijin pentru oamenii care au fost evacuaţi ca în vremea nazismului şi a comunismului cel mai abject pentru ca BOR să aibă  campus în moţul dealului. Deci se poate spune că biserica este complice acestui demers.

A cui e această biserică? Cui slujeşte şi pe cine reprezintă?

Ca un amănunt amar – La inaugurarea campusului care  a avut loc cu câteva zile în urmă, Victor Viorel Ponta s-a prezentat să taie moţul, - pardon!, - panglica. Cetăţenii Clujului n-au protestat pentru apărarea semenilor lor, ci anti-RMGC. Bine-o fi şi aşa, măcar un lucru ne face să reacţionăm, deşi important e şi care lucruri ne fac să reacţionăm. Poate chiar mai importante sunt aceste lucruri decât reacţia în sine, pentru că ele vorbesc despre noi şi generează şi modul de reacţie.  Peste urletele şi huiduielile mulţimii activiştilor, peste vaierele pământului înregistrate în ţărâna îngheţată de sub biserică, s-au ridicat triumfaliste vocile preoţilor, ale seminariştilor interpretând colinde. Pustii colinde, pustii de suflet şi simţire. Vinovate colinde, pătate cu suferinţa semenilor pe care s-a clădit trufia unei instituţii golite de scopul ei iniţial.

E iarăşi Crăciun. Poate măcar acum se vor trezi şi preoţii să fie ei mai întâi buni creştini şi apoi să ne ceară şi nouă să facem la fel. Crăciun fericit!

Nota: La remarca unora dintre dvs, cititorii mei, revin cu o sursa de documentare: http://ziuadecj.realitatea.net/Document_Files/Articole/00103535/70m6r_romania-pata-rat-report-17-dec-2012-RO.pdf - Raportul Centrului european pentru drepturile rromilor pe tema evacuarii rromilor de pe strada Coastei, in 2010.

Alte surse: http://www.observatorulurban.ro/rromii-din-str.-coastei-cluj-forai-sa-se-mute-inainte-de-craciun.html

http://www.realitatea.net/victor-ponta-huiduit-la-cluj-activistii-de-la-rosia-montana-ii-cer-demisia_1333844.html

http://www.clon.ro/raport-despre-romii-evacuati-autoritatile-din-cluj-au-incalcat-drepturile-omului-si-au-oferit-conditii-de-locuire-sub-standard/1222489

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite